Cu toții ne dorim o viață mai lungă și frumoasă și ne străduim, să atingem acest obiectiv.
În 2023, însă, statisticile Eurostat arată că Europa de Est stă destul de slab la capitolul longevitate.
Datele statistice au fost influențate semnificativ de pandemie, care a afectat puternic populația îmbătrânită. Cu toate acestea, ne bucurăm să aflăm că România a înregistrat o creștere a longevității populației sale în 2023, comparativ cu 2019. Creșteri ale speranței de viață au fost înregistrate în cinci state: România (+1 an), Lituania (+0,8 ani), Bulgaria, Cehia, Luxemburg și Malta (toate cu o creștere de +0,7 ani).
Cu toate acestea, statele din estul Europei au o populație care trăiește cu 5–9 ani mai puțin decât populația din vestul Europei. Cauzele acestei discrepanțe se regăsesc în mai multe aspecte, însă, într-un final, totul se rezumă la stilul de viață: nutriție, activitate fizică, somn, interacțiune socială și calitatea fiecăruia dintre aceste elemente.
Diferențele în nutriție
Un prim exemplu al motivului pentru care occidentalii trăiesc mai mult decât est-europenii este nutriția extrem de diferită a occidentalilor față de cea a est-europenilor. De aici se naște și diferența vizibilă în procentajul ridicat al cazurilor de diabet din est, comparativ cu vestul.
Activitatea fizică
De asemenea, în ceea ce privește activitatea fizică, nordicii sunt destul de activi comparativ cu sud-europenii, care recunosc un stil de viață mai sedentar. În România, Bulgaria, Grecia, Italia și Portugalia, aproximativ 60% din populația cu vârsta de 15 ani și peste este sedentară.
Diferențele în calitatea produselor: vestul vs estul sau primii vs ultimii
Și nu în ultimul rând, există problema calității produselor alimentare.
Avem conceptul de Europă cu mai multe viteze, în ideea că noi, cei din est, ne mișcăm mai încet în implementarea politicilor și normelor europene. Dar ce putem spune despre Europa atunci când, de zeci de ani, companiile vând produse cu dublă calitate în Europa?
Estul și centrul Europei (fostele state comuniste) primesc alimente cu o calitate mult mai redusă decât cei din vest.
În 2011, Asociația Slovacă a Consumatorilor a realizat o serie de teste pe o varietate largă de produse și a identificat diferențe mari în calitate în majoritatea produselor testate.
În 2017, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, spunea că va rezolva această problemă. Însă în 2021, asociația a repetat testul pe o varietate largă de alimente și a descoperit că diferența încă există, dar nu mai este atât de clară între est și vest. Produsele de proastă calitate se vând mai degrabă în statele care au aderat ultimele la Uniune. Două ingrediente au atras atenția comisiei de investigație: uleiul de palmier și siropul de glucoză, considerate alternative de calitate mai slabă pentru uleiurile de rapiță și floarea-soarelui și pentru zahăr. Așadar, ceea ce citim pe etichetă nu reflectă întotdeauna conținutul real al produsului.
Concluzii
Longevitatea poate fi influențată de alegerile noastre, în sensul că ar trebui să încercăm să controlăm măcar aspectele asupra cărora avem putere pentru o viață mai lungă și mai frumoasă. Dacă sucurile și băuturile din magazine nu sunt la fel de calitative ca în vest, puteți alege să nu le mai cumpărați și să le înlocuiți cu ceva mai sănătos, de exemplu un ceai sau un compot.
Încurajați producătorii locali. Iar dacă găsiți pe cineva cu bun simț, care produce alimente de calitate, nu ezitați să cumpărați, chiar dacă vă va costa cu câteva zeci de lei mai mult. Cum spune noua zicală: mai bine să-i plătiți pe fermieri acum decât pe doctori mai târziu.
