Fiecare din noi a avut măcar o data in viața o situație in care am povestit cuiva planurile, visele sau aspirațiile de viitor si ne-am trezit cu multe critici sau chiar înjurături si atacuri la persoana. Care este explicația din spatele acestui comportament?
Motivul 1: Schimbarea
De cele mai multe ori criticile si atitudinea negativa va veni din partea conformiștilor. Acești oameni nu sunt neapărat rai, însă sunt oameni cărora nu le plac schimbările. Ei prefera, daca s-ar putea ca lucrurile sa fie la fel toata viața. Schimbarea aduce noutate, nesiguranță, inclusiv pentru ei.
De exemplu, daca tu, ca cetățean al unei comune ai prins curaj, ai cumpărat un teren si mâine dorești sa îți plantezi alune, sa îți deschizi o afacere si sa trăiești așa, oamenii vor începe sa își pună întrebări precum: Cine va veni prin zona sa strângă alunele? Nu cumva vor veni tot felul de mafioți pe la afacerea ta? Oare alunele tale nu vor seca toata zona de apa? Etc. Sunt întrebări normale, așa cum aceasta afacere ar urma sa schimbe ceva si pentru ei.
Motivul 2: Statutul
Întreaga viața fiecare din noi lucram sa ne construim un statut, adică sa fim cineva in comunitatea in care ne aflam. Toți pornim in viața ca niște nimicuri, pentru ca nu ai cum sa te naști deștept- e nevoie de un întreg proces ca sa devenim cineva. De la un punct in colo însă statutul nostru tine si de curajul pe care îl avem ca sa rupem niște tipare sociale.
De exemplu: in localitatea in care te naști, daca ai fost om sărac, sau vii dintr-o familie mai puțin citita, lumea ar prefera sa ramai tot acolo. De ce? Pentru ca daca tu vei avea curaj sa faci altceva, sa te dezvolți, si sa ai o viața mai buna decât ei, asta ar însemna ca ei ti-au luat locul tău de sărac, iar tu locul lor de reprezentant al societății. Acest lucru nu este deloc plăcut, si stârnește reacții imediate, necontrolate, dese ori la nivel de subconștient.
Motivul 3: Concurenta
Așa am fost educați de-a lungul timpului sa uram concurenta. Încă din scoală am fost învățați sa nu iubim colegii care iau note mai mari decât noi tocmai pentru ca acasă eram certați daca nu eram la fel de buni. Intenția părinților era buna, noi însă am primit mesajul greșit. In loc sa încercăm sa fim mai buni, sa împrumutăm tehnici de învățare si dezvoltare, noi am învățat sa ii uram pe cei care reușeau sa fie mai buni.
In prezent, trebuie sa învățăm sa controlam acest aspect, așa cum fără concurenta am rămâne comozi, n-am tinde sa fim mai buni, n-am căuta alte metode si soluții.
Un exemplu despre beneficiul concurentei este starea pietei in momentul de fata. In timpul comunismului statul controla piața. Drept rezultat, pe piață erau 3 modele de pulovere, 2 de blugi si 2 de încălțări. De multe ori nici mărimile nu erau ajustate si lumea era nevoita sa poarte ce era.
Concurenta așa cum puteți vedea astăzi pe piață, stimulează producătorii sa investească in cercetare ca sa îmbunătățească produsele, ca sa pună la dispoziția consumatorilor o gama larga de produse, pe diferite nivele de calitate, cu preț adaptat.
Motivul 4: Invidia
Acest motiv înglobează o serie de raționamente, însă se traduce in faptul ca alții nu mai sunt dezamăgiți de tine ca ești mai slab decât ei, ci sunt dezamăgiți in propria persoana ca nu au curaj, cunoștințe si resurse ca sa fie mai buni decât tine, care vorba aia: „erai un copil cu muci la nas, si acum are el curajul sa fie cineva”.
Pe lângă motivele enumerate mai sus exista un set de alte motive la nivel identitar, de principii de viața si așteptări. Pentru cunoașterea acestora voi veni curand cu cartea pe care urmează sa o lansez despre percepția lumii in care trăim, sentimente, oameni si ganduri.
