Fiecare dintre noi am cultivat inca de mici simtul proprietatii; un simt care ne face protectivi cu lucrurile din jurul nostru, cu obiectele care ne apartin, dar si cu oamenii care ne sunt apropiati. Acest simt al proprietatii este oarecum natural, dar si invatat. Adica, este natural sa iti protejezi copilul,si la fel de natural este sa iti pazesti casa. Ce nu este natural insa este constructia unei relatii posesive, tendinta de a controla persoanele pe care le consideri „ale tale”.
Desi multi considera acest subiect a fi destul de controversat, o sa discutam pas cu pas cum se formeaza aceste relatii, cum ajung ele sa ne influenteze viata, si cum putem evita aceste relatii sau iesi din ele.
Nevoile umane
In general, atunci cand este vorba de fiinta umana imi place sa incep analiza de la trasaturile de baza ale omului, de la nevoile sale fundamentale si de la comportamentele care decurg din acestea. Din acest motiv, in multe cercetari pornesc de la piramida lui Maslow. In 1943 psihologul american incerca sa explice vitalitatea nevoilor umane si felul in care acestea influenteaza comportamentul. Ca rezultat, acesta ajunge sa construiasca o piramida in care clasifica nevoile umane de la baza spre varf (la baza fiind nevoile imediate/ vitale, iar la varf fiind nevoile ulterioare).
In acest fel psihologul ajunge la concluzia ca omul are 5 categorii de nevoi. In primul rand avem nevoi fiziologice: aer, apa, mancare, adapost, somn, imbracaminte si reproducere. Asa cum aceste nevoi sunt vitale supravietuirii, pentru a garanta aceste lucruri natural omul va fi dispus sa si lupte pentru ele.
Urmatoarea categorie de nevoi este cea ce tine de siguranta, din care fac parte siguranta personala, resursele, sanatatea, proprietatea si postul de munca. O parte din aceste nevoi au aparut odata cu dezvoltarea societatii insa sunt capabile sa starneasca reactii violente. Motivul pentru care nevoile de siguranta au un astfel de impact tine de faptul ca postul de munca garanteaza o sursa de venit si o mare parte dintre nevoile fiziologice precum mancare, locuinta, si altele.
Urmatoarea categorie tine de nevoile de iubire si apartenenta. Fiecare dintre noi a fost creat biologic in asa fel incat simtim nevoia sa avem prieteni, familie, intimitate, sentimentul ca este nevoie de noi, un simt ca suntem conectati, etc. Aceasta categorie de nevoi este de regula satisfacuta din moment ce avem catusi de putin garantate nevoile fiziologice si cele de siguranta. Asa cum iubirea si prietenia sunt niste procese cognitive complexe, acestea pot avea loc doar daca sentimentul de frica si nevoia imediata de supravietuire sunt depasite.
O alta categorie de nevoi se axeaza pe stima. Chiar si fara ca nevoile de baza sa fie satisfacute fiecare om dispune de ceea ce se numeste demnitate umana. Fiecare dintre noi simte nevoia de a avea control asupra propriei vieti, de a avea dreptul sa ia propriile decizii, de a-i fi recunoscute meritele si asa mai departe. Din aceasta categorie mentionam respectul, stima de sine, statutul social, recunoasterea, puterea si libertatea.
Si nu in ultimul rand vom mentiona ultima categorie de nevoi, si anume cele legate de auto-actualizare, auto-dezvoltare. Acestea pornesc de la dorinta umana de a fi mai bun, de ne autodepasi, de a creste, de a ne dezvolta.
Decizii subconstiente
Fiecare din noi este condus la nivel subconstient de simpla dorinta de a supravietui si de a ne inmulti, la fel ca toate speciile – pur si simplu asa am fost construiti biologic, este in ADN-ul nostru. Daca nu am fi fost condusi de aceasta dorinta cel mai probabil ca nu am fi ajuns pana aici ca specie. Acest lucru inseamna ca la baza tuturor deciziilor noastre, undeva in spatele oricarui gand este frica si totodata dorinta de a supravietui si de a ne inmulti.
Sa luam ca exemplu un om in toata firea care la adolescenta incepe sa isi caute iubit/ iubita. Aceasta dorinta este influentata de nevoia biologica de a avea urmasi. Ulterior dorinta de a avea o familie si toate compromisurile pe care le face fiecare om pentru o familie se bazeaza iarasi pe nevoia biologica de a avea urmasi, de a-i creste asa cum fac si alte specii.
Spun biologic, pentru ca nu este ceva ce gandim constient, ce planuim. Dorinta de a face copii de exemplu, este ghidata de avalanse de hormoni, de niste schimbari biologice majore care ne fac sa dorim urmasi si sa facem orice ne sta in puteri in aceasta directie.
Cred ca nu doar o data ati fost in situatia sau ati avut cunoscuti care doresc foarte mult sa aiba copii desi situatia in care ne aflam, sau se aflau, indicau cel mai nepotrivit moment pentru a avea un copil (fie ca este vorba de situatie financiara proasta, instabilitate in familie, catastrofe naturale sau razboaie, etc). Cand vrei, pur si simplu vrei- asta e impactul hormonilor, asta e ADN-ul, insa nu e ceva constient.
Dezvoltarea comportamentului posesiv
Cu totii stim inceputul unei relatii in care doi oameni incearca sa se cunoasca si cu timpul sa formeze o familie. Dar cum se ajunge de la necunoscuti la o relatie in care unul il domina pe celalalt?
Fiecare dintre noi uraste sa fie condus de altcineva, dar sunt situatii in care acceptam ca parerea sau cuvantul cuiva sa fie mai presus decat al nostru desi par lipsite de logica. Aceste situatii sunt cand:
- celalalt are dreptate, propune solutii mai bune in mare parte a timpului;
- celalalt are resurse mai multe decat noi;
- parerea celuilalt este sustinuta si de altii;
- cand suntem bolnavi si acceptam ca situatia ne depaseste;
- cand suntem amenintati.
Haideti sa vedem insa ce inseamna fiecare dintre acestea.
Dreptatea
Instinctiv fiecare dintre noi stim ca a avea dreptate inseamna oarecum a castiga o disputa, lucru care il plaseaza automat pe cel cu care dicutam mai prejos decat noi.
Ce se intampla in relatii si familii pornind de la acest lucru?
Pentru ca fiecare stie ca a pierde o disputa inseamna sa recunosti ca nu ai fost suficient de informat, sau ca ai gresit, de obicei sotii nu recunosc ca gresesc si se cearta fara sa rezolve discutia logic. In mod natural, din moment ce unul dintre soti recunoaste ca a gresit, instinctiv comportamentele se schimba. Daca acelasi tip de discutie se repeta de cateva ori si acelasi sot accepta ca a gresit, atunci in relatie incepe sa se formeze o ierarhie puterii in care se obisnuieste ca unul dintre soti sa aiba mereu dreptate, insemnand ca acesta este mai informat, sau cum unii zic ‘mai destept’. Lucru care nu este neaparat adevarat. Inca din 1831 marele filosof german Artur Shopenhauer sublinia clar 38 de metode de a manipula o discutie pentru a arata ca ai dreptate. Insa acesta sutine clar ca dreptatea nu are nimic de-a face cu adevarul ci simplu cu incapacitatea oponentului de a-si mai argumenta pozitia.
Asadar, sotii nu obisnuiesc sa recunoasca ca gresesc pentru a nu ceda puterea de decizie celuilalt.
De cealalta parte avem exemple in care unii au recunoscut ca au gresit, sau ca nu sunt prea informati. Care a fost rezultatul? Soti sau sotii care nu permit partenerilor sa vorbeasca, sa isi expuna parerea, care disconsidera orice opinie, care isi rezerva dreptul de a planui si decide de unii singuri fara a il consulta pe celalalt. De aici se naste si un abuz psihologic in care celalalt nu mai simte ca apartine acelei familii, ca este inteles, ca este ascultat, etc. Din acest motiv dupa un timp, daca lucrurile nu se schimba sotul sau sotia care simte ca familia este locul in care se simte injosit, neascultat, neasteptat, ignorat, etc. isi cauta un alt loc in care sa fie ascultat si apreciat, lucru care se poate solda cu desfacerea casatoriei. Desi multi ar invinui acest comportament, acesta este considerat abuz psihologic si poate duce la suicid intrucat lezeaza cateva dintre nevoile umane de baza cum ar fi nevoia de iubire si apartenenta, de stima si stima de sine.
Resurse
Cand vorbim despre resurse, acestea de obicei conteaza inca de la bun inceput. Resursele influenteaza felul in care oamenii gandesc despre ei si cei din jur. Intr-o relatie, daca cel care dispune de resurse financiare crede ca asta ii garanteaza dreptul de a decide si de a trata persoana cu care este de parca ar fi cumparat-o, iar persoana care intra in relatie cu acest om accepta un astfel de comportament, atunci relatia de posesie se creeaza inca de la bun inceput si nu se va schimba nimic pe parcurs, ba chiar mai rau se poate ajunge la violenta domestica.
De ce?
Pentru ca oamenii isi construisc tipare de comportament in relatii cu ceilalti inca de la primele 2-3 intalniri. Totul depinde de ce le este permis si de calitatea interactiunii dintre cei doi. Au fost situatii in care femei sarace s-au casatorit cu barbati bogati si au fost respectate, dar au fost foarte multe cazuri de femei casatorite cu barbati cu bani (sau care se credeau bogati) care au fost tratate ca bunuri.
Influente
In mod natural comportamentul nostru este urmatorul: daca suntem 1 la 1 atunci vom tinde sa ripostam ca sa instalam o relatie de egalitate. Insa daca suntem unul contra 2, 3 sau mai multi, vom baga nasul in pamant si vom accepta ca numeric suntem invinsi. E ceva biologic, si greu de depasit.
Ce se intampla cand pe langa soti in relatie se implica si membrii din familiile din care acestia vin? Lucrurile se complica mult. In primul rand daca ambele familii se implica se creeaza doua echipe care lupta una impotriva celeilalte. Sotii nu vor crea niciodata o relatie buna intre ei, ci se vor uri pentru ca nu isi apara spatele unul celuilalt.
Fiecare dintre noi am fost invatati de mici sa ne aparam membrii familiei. Problema este ca familia din care venim are o istorie in mintea noastra, ne este mai apropiata decat familia pe care dorim sa o infiintam. Asadar daca inca de la bun inceput familia careia apartinem va incepe un ‘razboi’ impotriva persoanei cu care dorim sa fim impreuna sau cu familia acesteia, acest razboi nu se va termina cu bine. Cei din familia noastra vad persoana cu care dorim sa fim si familia din care aceasta vine ca pe straini, si vice-versa. Ca urmare, fiecare va lupta pentru a-si apara familia care ii este mai aproape de suflet (cea din care vine), si va renunta la familia pe care urma sa o creeze intrucat in noua familie nu erau amintiri, o legatura de incredere si multe altele necesare tinerilor ca sa creeze constient si clar o limita pentru frati, surori si parinti in legatura cu noua lor familie. Oamenii trebuie sa accepte, la fel ca pasarile, ca puii lor au plecat din cuib si ca urmeaza sa isi faca propria casa, sa aiba incredere ca felul in care i-au crescut si invatat i-au facut sa isi aleaga cea mai buna pereche.
Problemele de sanatate
In cadrul problemelor de sanatate avem doua tipuri de situatii. Una in care cei bolnavi accepta ca gandirea le este compromisa si ii lasa pe cei sanatosi sa ia decizii. Si alta, in care cei bolnavi folosesc boala ca element de manipulare si isi rezerva dreptul de a decide mereu, celalalt cedand acest drept din empatie si compasiune pentru cel bolnav. Acest lucru ne aduce la urmatorul criteriu de creare a unei relatii posesive, si anume santajul.
Amenintarile
Din categoria amenintari avem o multime de relatii vicioase, care nu sunt doar despre posesie, ci si despre violenta, despre nevoia de a fi cu cineva indiferent daca acel cineva vrea sa fie cu tine sau nu, etc. Haideti sa discutam pe indelete cum se formeaza aceste relatii.
Santajul cu starea de sanatate este unul dintre cele mai comune metode de manipulare a relatiilor interumane. Acestea se aplica atat intre soti, intre parinti si copii, intre colegi de scoala, colegi de lucru, etc.
Situatia este creata de cel care spune ca se simte rau invocand ca daca celalalt accepta decizia sau face cum i se cere se va simti mai bine.
Observam problema acestei relatii din moment ce intelegem constient si logic ca decizia nu are nimic de-a face cu starea de sanatate a persoanei ci cu niste dorinte, pretentii personale. Ba chiar mai mut, unele persoane pot spune ca sunt bolnave, sau sa isi doreasca atat de mult sa fie bolnave incat sa manifeste simptome doar pentru a atrage atentia, sau pentru a obtine ceea ce doresc. Exista multiple tulburari psihologice in care persoanele dezvolta simptome de boala pentru a atrage atentia, unele tulburari se dezvolta in timp din cauza lipsei de atentie in copilarie, altele se dezvolta la maturitate. Printre acestea avem sindromul Munchausen, tulburarea de personalitate histrionica, tulburarea fictiva, sindromul Ganser, anxietate severa, ipocondria, etc.
Psihologii sustin ca fiecare dintre noi macar o data in viata am mimat ca ne doare ceva pentru a obtine un pupic pe frunte de la parinti, sau pentru a-i face sa ne cumpere o ciocolata, etc. Problemele apar insa daca parintele incurajeaza acest comportament si nu ofera copilului atentie fara ca acesta sa aiba o problema. Copiii isi dezvolta comportamentul constient si emotional pana la varsta de 18-20 de ani. Daca pana atunci acestia primesc atentie doar cand ii doare ceva, atunci ei invata ca doar atunci se obtine atentie, si ca acest lucru e normal.
De cealalta parte avem situatii in care parintii isi ranesc copiii pentru a obtine atentia celuilalt sot, intrucat acesta se intoarce spre viata de familie doar cand copilul este bolnav. Acest lucru se intampla de obicei in familiile in care sotii s-au casatorit fara sa se placa, in casatoriile aranjate, in familiile in care unul dintre soti petrece majoritatea timpului la postul de munca, etc.
Ipocondria
O boala problematica si cu o influenta majora in relatii poate fi ipocondria. Persoanele clasificate ca ipocondri sunt persoane sanatoase dar care cred ca sunt bolnave, sau se conving ca sunt bolnave. De obicei persoanele ipocondrice tind sa supraestimeze simptomele usoare sau nespecifice si sa le clasifice ca apartinand unor boli grave, adesea rare si putin probabile. Acestia se informeaza despre bolile pe care cred ca le au, incep sa caute tratamente, si uneori pot dezvolta probleme adevarate de la tratamentele pe care le iau. De exemplu schimbarea dietei poate duce la insuficienta de vitamine, minerale si nutrienti in organism, si respectiv la probleme musculare, neurologice, etc. Altii care iau pastile, suplimente, care pot cauza un sir de alte simptome ce pot duce doctorii in eroare crezand ca este vorba despre o problema reala.
Un exemplu despre cum suplimentele de vitamine ne pot face rau daca suntem sanatosi este trendul modern de consum de suplimente pentru frumusete, sanatate, crestere a masei musculare. Problema este ca oamenii iau aceste suplimente fara sa aiba o problema de sanatate, „pentru imbunatatire” zic ei. Problema este insa ca aceste suplimente alimentare au fost destinate persoanelor care au o problema diagnosticata, prin urmare in fiecare an in SUA de exemplu, 23.000 oameni ajung in camera de urgente a spitalelor de pe urma consumului de suplemente. Unii au palpitatii cardiovasculare, altii ameteala, dureri de stomac, greata, vomitare, etc.
Concluzii
Discutia despre posesie in relatie este pe departe de a fi redusa la cele discutate mai sus, insa reprezinta un inceput spre a intelege cum se dezvolta unele relatii interumane si cum ajung doi straini intr-o relatie in care unul mereu decide si altul mereu tace, face si e gasit vinovat de orice.
Ceea ce vreau sa spun intr-un final este sa va dati atentie atunci cand trebuie, sa realizati ca familia pe care ati format-o este menita sa va fie alaturi pana in zilele cele mai grele. Ceea ce emanam in relatiile cu cei din jur – aia ni se intoarce. Asadar, dezvoltati o relatie respectuoasa, o familie sanatoasa, in care oamenii isi multumesc, in care se ajuta cu drag, in care isi vorbesc fara sa aiba vre-un scop, in care toata lumea are dreptul la cuvant, in care lucrurile se discuta nu se dezbat.
Si nu uitati, acest lucru se face inca de la bun inceput. Nu este tarziu sa schimbati ceva si pe parcurs, in sensul de imbunatatire. Insa daca partenerul a ajuns sa va trateze ca pe o proprietate, cel mai probabil ca acesta nu isi va schimba comportamentul in relatie cu Dumneavoastra niciodata (poate doar pentru cateva zile, si iarasi va reveni la normal).
Surse:
McLeod Saul, 2007. Maslow’s hierarchy of needs. In Simply Psychology. Disponibil la: https://www.simplypsychology.org/maslow.html
Cleveland Clinic, 2022. Factitious disorders. In Cleveland Clinic. Disponibil la: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9832-an-overview-of-factitious-disorders
Cleveland Clinic, 2022. Histrionic personality disorder. In Cleveland Clinic. Disponibil la: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9743-histrionic-personality-disorder
NHS, 2022. Overview- Muchausen syndrome. in NHS. Disponibil la: https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/munchausen-syndrome/overview/
Antonino Cristiano, 2022. Ipocondria: ce inseamna, simptome fizice, cauze, cum sa o combatem. In Emergency llive. Disponibil la: https://emergency-live.com/ro/sanatate-si-siguranta/ipohondrie-ce-%C3%AEnseamn%C4%83-simptome-fizice-cauze-cum-s%C4%83-o-combat%C4%83/
Weeks Jennifer, 2016. Food supplements can make you sick. In Science News Explores. Disponibil la: https://www.snexplores.org/article/food-supplements-can-make-you-sick