Securitatea Republicii Moldova si razboiul din Ucraina discutate la Bucharest Security Conference 2022

Unul dintre subiectele discutate atat in prima zi a Conferintei de Securitate din Bucuresti organizata de SNSPA si Centru de Cercetare al NATO a fost securitatea in Republica Moldova in contextual Razboiului din Ucraina. Atat oficialii cat si membrii corpului academic se intreaba care vor fi urmatoarele miscari ale guvernului condus de Maia Sandu. Situatia din zona a fost descrisa intr-o nota sincera si critica de catre fostul Ambasador al Republicii Moldova la NATO.

Mihai Gribincea la BSC 2022: Unele lucruri care au loc astazi in Republica Moldova risca sa se transforme din riscuri in vulnerabilitati. Primul risc este despre politica externa care este reflexia politicii interne. In cazul Republicii Moldova ambele sunt slabe deoarece Republica Moldova dispune de niste vulnerabilitati structurale.
Mai apoi, societatea e in mare diviziune. Noi vorbim deseori de conflictul Transnistrean si despre divizarea teritoriala, dar noi avem si diviziune etnica, si lingvistica. In aproape 30 de ani guvernul nu au reusit sa integreze etniile in societate.
In Moldova putem deasemenea vorbi si despre o diviziune bisericeasca: avem pe de-o parte mitropolia Moldovei si de cealalta parte mitropolia Basarabiei. S-ar putea crede ca acest lucru nu conteaza, dar uite ca atunci cand vine perioada electorala mitropolia Moldovei, care este supusa regimului rus, joaca un rol crucial in conturarea opiniei publice si influentarea voturilor.

Din punct de vedere identitar o parte din populatie se considera romaneasca, iar cealalta parte se considera moldoveneasca. Fiecare dintre acestia voteaza in felul lor. Din punctul meu de vedere, incercarea de a construi un stat prin negarea etniei romaneasti este o greseala pe care o perpetueaza toate guvernele din 1990 incoace. Acest lucru reprezinta o problema pentru ca in Moldova spre deosebire de alte state se recunosc mai degraba grupurile minoritare decat entitatea grupului majoritar.

O alta vulnerabilitate este problema Gagauziei. Gagauzia in linii mari poate fi asemanata cu Transnistria, insa in Gagauzia nu avem prezenta militara rusa. Din nou identific o greseala a tuturor guvernelor care s-au perindat, si anume ca nu au incercat sa construiasca o politica de apropiere a Gagauziei de Moldova. Ba dimpotriva, Chisinaul a delegat multe probleme altor state sau organizatii. Un exemplu este initiativa de invatare a limbii romane in Gagauzia. Aceasta initiativa a apartinut OSCE, si a fost una foarte buna. Ce face insa Guvernul de la Chisinau? In loc sa sutina acest lucru, a anuntat OSCE ca ei nu pot sa ajute sub nici o forma in aceasta directie pentru ca guvernul nu are resurse.
In momentul de fata Gagauzia primeste ajutoare financiare de la diferite state precum Turcia, Rusia, Georgia etc. Asa s-a ajuns ca acolo sa fie spitale si scoli mult mai bune decat in restul tarii. Insa, pornind de la aceste ajutoare Gagauzia astepta sa fie eliberata de catre Rusia.

Nu in ultimul rand se discuta mult despre principiul neutralitatii Moldovei. Acesta in timp a devenit mai degraba un risc de securitate decat un garant al acesteia. Republica Moldova s-a declarat neutra in 1994. Constitutia spune in art.11 ca Moldova nu accepta prezenta trupelor militare pe teritoriul sau. Un alt articol completeaza acest principiu invocand ca neutralitatea Moldovei poate fi schimbata doar pe baza de referendum. Dinacest punct de vedere, schimbarea acestui principiu va fi foarte greu de facut, mai ales cand societatea nu are incredere in institutii.

In Republica Moldova fortele pro-ruse inclusiv fosti presedinti au folosit acest principiu pentru a evita finantarea armatei si dezvoltarea securitatii. Iar noua guvernare a invocat acest principiu pe tot parcursul razboiului din Ucraina, si abia la inceputul lunii iunie dupa vizita Presedintelui Macron in zona, Maia Sandu a inceput sa vb despre securitatea in Republica Moldova.
Trebuie spus ca am avut oportunitate de finantare si reformare a armatei in Moldova. Acu cativa ani, Marea Britanie a propus Moldovei sa reformeze armata. Problema a fost insa ca guvernul a anuntat ca sunt discutii si dezbateri interne privind aceasta propunere.

In final, ceea ce vreau sa spun este ca Moldova trebuie sa dea de inteles Rusiei si separatistilor transnistreni ca o potentiala invazie in Republica Moldova se va solda cu un cost. In momentul de fata noi nu putem spune acest lucru pentru ca nu avem capacitate militara. Guvernul ar trebui sa desfasoare o campanie privind capcana neutralitatii. Iar vulnerabilitatile pot fi depasite cu diferite programe.

Desi Fostul Ambasador vede o solutie in rasturnarea principiului neutralitatii, o analiza mai profunda a fost prezentata de catre Vladimir Socor, un analist politic al Fundației Jamestown si Eurasia Daily Monitor, specializat în zona Europei de Est.
Vladimir Socor la BSC 2022: Republica Moldova se confrunta cu un set de vulnerabilitati din partea Rusiei si cu un set de vulnerabilitati interne.

• In materie de probleme interne cea mai mare problema este nivelul subdezvoltat al constiintei nationale. De aici decurg multe alte probleme care fac Moldova vulnerabila in fata Rusiei. Acest lucru diferentiaza Moldova de Ucraina si Georgia. Aceste state spre deosebire de Moldova au chiar si o cultura militara in randul societatii. Pornind de la acest aspect, atat Ucraina cat si Georgia vad Rusia ca pe un adversar, in timp ce Moldova vede un superior. Cei din Republica Moldova sunt obligati sa tina cont de aceste realitati interne.
• Majoritatea oamenilor din Moldova manifesta lipsa de interes fata de Transnistria. Din acest motiv orice decizie politica urmeaza a fi luata de clasa politica despre Transnistria, aceatsa nu se va reflecta in clasarea lor in alegeri. In timp ce in orice alta tara daca s-ar intampla acets lucru lucrurile ar decurge intr-o cu totul alta maniera.
• In Georgia si Ucraina societatea vrea aderarea la nato in proportie de 70% in Moldova insa doar 20% din populatie doresc acest lucru. In aceste conditii va fi foarte greu pentru Maia Sandu si PAS sa obtina cel de-al doilea mandat. Iar Maia Sandu si PAS au nevoie macar de 2 mandate pentru a duce la bun sfarsit reformele necesare de Europenizare. Astazi toate sondajele de opinie publica arata ca Maia Sandu si PAS risca sa piarda alegerile viitoare. Partidul socialist si SOR arata in sondajele de opinie publica ca au un avans considerabil fata de pas. Desigur sondajele au fost facute dor pe cetatenii din Republica Moldova nu si pe cei din diaspora, insa trebuie mentionat ca in mandatul anterior Maia Sandu a castigat alagerile doare pentru ca a castigat putin peste medie si in tara. Deci situatia e complicata.

In conferinta s-a pus intrebarea: este Republica Moldova o tinta a razboiului Kremlinului?

Raspunsul meu este ca Moldova nu este o tinta imediata sau o tinta strategica in sine, insa poate fi absorbita de conflict. De ce spun acest lucru? Pentru ca Moldova nu prezinta o valoare geopolitica pentru Rusia sau NATO pentru ca pe acolo nu trece nimic in materie de cai de transport. Deasemenea Moldova nu este vre-un mare centru comercial, financiar sau economic. Este o tara relativ saraca, fara resurse si fara iesire la mare. Rusia nu a vrut niciodata sa transforme Moldova intr-o zona sovietica, ci mai degraba sa se asigure ca Moldova este o zona gri fara guverne functionale. Rusia doreste sa fie actionar in sistemul politic din Moldova prin intermediul partidelor politice pro-ruse. Asa se explica de ce rusii au acordat ajutor lui Igor Dodon. Ar fi putut desigur sa acorde ajutor mai mult tinand cont de capacitatile sale.
Un alt lucru important este ca Rusia isi da seama ca NATO nu e dispusa sa accepte Moldova ca tara membra nici macar intr-un viitor apropiat.  

Maia Sandu a evitat orice critica la adresa Rusiei atat inainte de alegeri cat si dupa. S-a concentrat pe reforme interne si democratie. Dupa ce si-a castigat mandatul aceasta l-a asigurat pe Kozak ca Moldova nu are nici o intentie negativa fata de Rusia. Maia Sandu a facut acest lucru pentru ca are grija la electorat si la a castiga macar al 2lea mandat pentru a duce pana la capat reformele de Europenizare si a deveni un partid bun in ochii lumii. Aceasta abia de curand a folosit o afirmatie mai dura, comparativ cu discursul ei obisnuit, in acare a spus ca „bombardamentele Rusilor din Harkiv si agresiunile de acolo au fost barbare”. 

Neutralitatea a fost declarata de Moldova inca din 1994, din marea speranta ca Rusia sa-si retraga trupele de le teritoriul ei, chiar daca acest lucru nu s-a intamplat uitati-va la Transnistria.
Trebuie mentionat insa ca Moldova este de facto demilitarizata, aceasta nu are capacitate militara de aparare contra nimanui. Neutralitatea ei este bizara si fictiva, intrucat nu e o solutie de securitate. Neutralitatea de pana acum se bazeaza pe ascunderea sa in spatele Ucrainei. Moldova nu are granite directe cu Rusia si s-a ascuns mereu dupa Ucraina. Totusi este de mirat ca Moldova nu profita de aceasta situatie unica ca sa se integreze in UE. Neutralitatea a devenit un fel de component al identitatii nationale a moldovenilor. La fel cum era si in cazul finlandezilor pana nu demult. Un numar mare al populatiei din Moldova aproba neutralitatea ca o forma de protectie nu neaparat fata de Rusia ci de fata orice agresiune. Totusi Rusia a discreditat orice forma de neutralitate din UE cu mult timp in urma.

Haideti sa privim un pic mai departe: Georgia si Ucraina au in constitutie ca scop aderarea la NATO. Republica Moldova insa nu are acest scop. Societatea moldoveneasca se teme de aderare la NATO si prefera neutralitatea. Din acelasi motiv la fel face si guvernarea. Moldova poate sa schimbe acest lucru, dar daca ar face-o acum ar fi gresit pentru ca guvernul actual nu ar mai castiga un alt mandat.
Un alt subiect este politica interna din Moldova, care in conditiile acestei neutralitati ar putea fi rasturnata cu usurinta in favoarea fortelor rusesti daca armata Rusa ar ajunge la Odessa. 

Din nou, consecintele pe plan militar si de securitate daca armata Rusa ar ajunge la Transnistria- nu cred ca rusia ar introduce trupe pe malul drept al nistrului. Cred ca ar mari contingentul militar din Transnistria si ar pune in functiune aeroportul din Tiraspol. Insa cum s-au insepratat de Odessa cel putin in momentul de fata, aceasta posibilitate s-a indepartat. Totusi acest razboi nu este nici pe departe terminat. Inca nu stim daca razboiul din Ucraina se va termina cu un conflict inghetat.

Moldova este obligata, la fel si statele care o sutin, sa construiasca o solutie de securitate pentru situatia in care Rusia ajunge la Odessa. Aceasta solutie nu a fost niciodata gandita, dar trebuie facut macar acum. Moldova nu este capabila sa faca acest lucru pe cont propriu, dar nici NATO nu va face acest lucru. NATO chiar cu toata aprobarea tuturor tarilor nu o sa o faca asta, asa cum nu a facut-o pentru alte tari partenere cu importanta strategica mare.

Solutia pe care o propun este o adunare ad-hoc. NATO la nivel colectiv nu a aprobat niciodata ajutor militar pentru Ucraina. NATO a acordat asistenta la nivel non-letal si la hotarul tehnologiilor cu aplicatie civilia si militara. Ajutorul militar a fost acordat de SUA, Marea Britanie si Franta care au dat si instructiuni de lupta. Acest grup nonformal s-a coordonat si a functionat in lipsa aprobarii NATO. Totusi trebuie spus ca NATO nici nu s-a opus acestui lucru.

Acelasi model trebuie aplicat si la moldoveni: e nevoie de un grup de state care sa isi ia angajamentul de a trimite ajutoare militare letale pentru securitate. Republica Moldova nu poate sa suporte aceste cheltuiei intr-o tara unde nu e acceptata ideea fondurilor pentru resurse militare.

De cealalta parte in Moldova guvernarea PAS este una socialista, desi se vrea a fi liberala si chiar daca se conformeaza Uniunii Europene si standardelor democratice, guvernarea PAS este nevoita sa se adapteza la societate pentru ca oamenii de acolo asteapta un guvern socialist; insemnand ca nu au cum sa inlocuiesti puterea daca nu te conformezi asteptarilor oamenilor.

Subiectul Transnistriei: nu vreau sa dau impresia ca Transnistria e o problema apendice, ea e o problema intrinseca. 

O alta intrebare este daca Rusia poate sa ameninte Ucraina si Moldova de pe teritoriul Transnistriei? Eu as spune ca in situatia actuala nu poate. In Transnistria echipamentul nu a fost innoit, si nu poate fi reannoit atata timp cat Ucraina refuza tranzitul armelor le teririul lor. Potential ofesiv acolo nu exista.

E adevarat ca capacitatea militara in Moldova e asa de mica incat Transnistria reprezinta o problema, dar nu e o problema majora pentru ca nu functioneaza ca un vaccum, si nu poate functiona ca un vaacum. Cel mult rusii pot trimite grupuri de saboteuri in Odessa.
In Transnistria e un conflict interstatal intre Moldova si Rusia. Rusia doreste cu tot dinadinsul sa reconvoace un format de 5+2 cu partjciparea Ucrainei, pentru ca Rusia sa se reabiliteze pe plan internarional si diplomatic ca remediator in conflicte si sa apara intr-o pozitie cuvilizata. Rusia acum este izolata international si doreste sa restabileasca acest format pentru a reintra in domeniul diplomatic. Totusi, acest format trebuie omorat intr-un mod usor, dar nu declarat ca atare, prin incetarea de a-l mai mentiona. Si asa se intampla deja in Chisinau si Bucuresti in ultimii 2 ani. Acest format nu face altceva decat sa religitimeze notiunile in loc sa le scufunde. Haideti sa urmarim cum Rusia a urmarit 2 proiecte de statut special in Europa: unul in Ucraina si unul in Transnistria, ceva special era si in Georgia. In Azerbaijan statutul special al zonei care ani de zile a starnit conflict regional, Nagorno- Karabah, a fost anulat. Similar trebuie sa se intample si in Moldova cu Transnistria ca sa nu ramana singurul cobai rusesc cu zone cu statut special.

OSCE ca organizatie de gestionare a conflictelor a fost complet distrusa prin dreptul de veto al Rusiei. Si in momentul de fata OSCE mai este tolerata decat de Moldova care tolereaza jocurile Rusiei. Revenind, formatul 5+2 trebuie uitat. Conflictul din Transnistria va putea fi rezolvat numai dupa ce Moldova va instaura institutii si legi proprii. In lipsa domniei legii in mod practic, aceasta se va aplica in mod distorsionat de diferite grupari care vor folosi conflictul ca sa faca tranzactii in interese diferite. 

Pe o linie oarecum similara de gandire se prezinta si discursul expertului din Asociatia Expertilor pentru Securitate si Subiecte Globale. Ca specialist in relatii internationale si rezolvarea conflictelor din zona de Est si Sud-Est a Europei, Angela Gramada ne prezinta o perspectiva care ia in considerare si preocuparile sociale. Concluziile trase de aceasta vin nu doar de pe palierul politic, ci si de pe cel social.

Angela Gramada la BSC 2022: Vulnerabilitatile Republicii Moldova vin din mai multe directii si nu doar de la Transnistria. Exista un ansamblu de provocari carora Moldova trebuie sa le faca fata impreuna cu cele de securitate. Exista in primul rand vulnerabilitati politice (exista provocari cu care se confrunta actuala guvernare, dar si cele trecute). Mai avem si provocari de natura social- economice, care sunt rezultate a deciziei politice.
Trebuie sa intelegem ca in Moldova problemele nu au aparut acum din cauza razboiului din Ucraina, ele au fost acolo tot timpul. Da, este nou ce se intampla in Ucraina intr-o oarecare masura. Dar elemente au fost si in trecut. Am avut in 2008 recunoasterea de catre Federeatia Rusa a Osetiei si Abhaziei de Sud, am avut apoi Crimeea. Contextul actual a schimbat doar modul in care guvernarea gandeste perspectivele de securitate militara, dar si social- economica.
Publicul din Moldova e alarmat cand vine vorba de Transnistria. Un exemplu in acest sens a fost panica din martie la exploziile din Odessa. Totusi principalul partener economic al Transnistriei este UE, si este important sa va spun acest lucru ca sa intelegeti de ce liderii din Transnistria ies uneori in fata sa spuna un lucru sau altul, si de ce in anumite momente sustin orientarea politica dinspre est.

Formatul 5+2 nu mai e valabil in primul rand pentru ca Ucraina nu recunoaste Rusia ca pe un partener ci ca pe un agresor. Pornind de la acestea Rusia nu poate participa din pozitia de mediator intr-un conflict pe care l-a initiat. In perioada mandatului lui Igor Dodon Moldova a fost folosita pentru a prezenta un model de solutionare a conflictelor, in care se aduceau la masa negocierilor liderii spatiului Transnistrean. Tot in acea perioada Rusia venea in Ucraina cu ideea de federalizare, pentru a distruge proiectul constitutional ucrainean. Insa desigur Ucraina nu a acceptat acest model.

Deasemenea e important pentru Moldova felul in care mediul politic comunica cu societatea. Guvernarea de la Chisinau nu stie sa comunice strategic. Am discutat la Chisinau la un moment dat cu un membru al PAS, si i-am intrebat: de ce nu exista lideri ai partidului din pozitii publice care sa transmita informatii de incredere? Este nevoie de asa ceva, nu sa ma lase pe mine ca cetatean sa ma pierd in informatii. Asa se ajunge sa cadem in calpane informationale foarte bine gandite. Exista grupuri care influenteaza opinia publica, care inclusiv acuza guvernarea de lucruri pe care nu le-a facut. Iar lupta contra acestor informatii nu se face prin tacere.

O alta problema, si totodata greseala, este ca partidul PAS nu a impartit actul de guvernare cu alte partide politice. Partidele care exista ele nu impartasesc orientarea politica a pas, insa aceste partide sunt puternice si ele vor continua sa existe. Ele deja construiesc mesaje de sabotare.

Un subiect care nu trebuie evitat este integrarea europeana care este asociata deseori cu unificarea cu Romania, si din acest punct de vedere aderarea la UE este vazuta rau de catre o mare parte a populatiei. Fix din acest motiv, unionistii din Romania au tacut in perioada electorala a partidului PAS, pentru a nu starni un val de frica in randul celor care nu sustin unirea cu Romania. Si pe buna dreptate acest lucru a fost o strategie buna.

Autoritatile nu ies in fata populatiei suficient de mult ca sa explice ca pretul la gaz nu le face Maia Sandu, ca ele se fac pe pietele internationale, sau ca Republica va primi suficient sprijin financiar de la UE pentru a avea o politica sociala coerenta. Insa atentie, sa nu dam impresia societatii ce vrem sa fim o tara care asteapta subventii. Uniunea ne poate sustine pana la un punct in aceatsa directie, dar trebuie sa fim o tara de investitii nu de ajutoare sociale.
Si intr-un final, din punct de vedere a neutralitatii, Moldova trebuie sa discute acum despre solutionarea conflictului transnistrean, iar ce se intampla in Ucraina trebuie folosit in acest sens.

Concluzii:

In timpul conferintei am vazut si pozitii care iau in considerare posibilitatea escaladarii conflictului si necesitatea pregatirii pentru un razboi nuclear, pentru unul inghetat, sau pentru unul dus pe multiple fronturi. Trebuie zis insa ca faptele arata ca acest razboi nu este unul traditional. Acesta incorporeaza mai multe dimensiuni pe langa cea militara avem dimensiunea economica si financiara, avem deasemenea si dimensiunea cibernetica, la fel si cea informationala. Acest razboi este altfel decat cele traite de buneii sau strabuneii nostri.
Un lucru este cert insa, ca atata timp cat acest conflict dispune de o dimensiune militara trebuie sa avem grija sa nu cadem in capcana fricilor si sa escaladam conflictul. Nu vrem sa transformam conflictul din Ucraina intr-un razboi Mondial. Asadar, trebuie ca oficialii politici sa fie foarte atenti la maniera in care abordeaza aceasta problema si sa nu uite ca solutia principala este diplomatia, ea este singura cale de solutionare a problemelor pe cale pasnica, iar lipsa comunicarii cu agresorul, asa cum tind sa faca statele Europene inclusiv liderul statului agresat, risca sa escaladeze lucrurile.