Si când credeam ca lumea nu mai citește, m-am trezit câteva zile la rând ca nu mai găsesc cărți pe stoc. Nu mai găsesc cărți de psihologie, cărți de istorie antica, de cultura generala si alte domenii. Si da, le-am căutat si in engleza si in franceza. Rezultatul? Nu-s pe stoc! 😊 Cred ca e printre putinele dăți când mă bucur ca nu am acces la ceva, pentru ca asta înseamnă ca lumea citește. Da, romanii citesc.
Din momentul in care am realizat acest lucru, am început sa acord mai multa atenție oamenilor din jur. Înainte nu băgam de seama. Vedeam întâmplător la metrou cate o doamna citind din cate o cărțulie. Si când se anunță următoarea stație, cartea era închisă cu grija si așezată intr-un buzunar separat al genții. Cu mintea deja ocupata fie cu contradicția sau cu agrearea a ceea ce citise, puțin cu capul in nori, cobora la următoarea stație.
In următorul vagon însă zăresc o studenta, care merge spre Universitate. Are in brațe câteva sute de pagini printate din ceva cărți de medicina. Fiecare pagina are insemnături si stickere cu notițe. Brusc scoate o geanta de pânză adâncă, le da drumul acolo, pune geanta pe umăr, si cu ambii umeri lăsați coboară la următoarea stație. Vezi cum unii poarta povara cărții, iar alții le poarta ca pe o speranță si sursa de motivație.
Din moment ce am realizat câți iubitori de cărți suntem am început sa mă uit mai atent in jur, căutând după oameni cu cărți. Am observat in primul rând ca de sărbători se cumpără multe cărți. Mai multe decât se cumpărau o data. E drept, ca fiind in București, un oraș atât de aglomerat, ai șansa mai mare sa vezi pe cineva cu cărți. Însă se vede diferența comparativ cu acu 10 ani, ca tot in București eram si atunci.
Prima data vezi prim moluri tineri cu cărți. E ușor sa observi adolescentele șușotind prin librarii pe la rafturile cu romane celebre, pe care si le-au cumpărat reciproc de 8 martie. De partea cealaltă, băieții roiesc la raftul cu comics, entuziasmați si de noile numere de reviste si de sculpturile 3D care au fost expuse.
Vezi in metrou oameni cu cărți după ei, mai mult femei ce-i drept. Unele citesc romane, cu niște fete visătoare se uita la paginile cărților parca sorbindu-le pe de-o parte cu bucuria de a cunoaște povestea, si de cealaltă cu frica ca se termina cartea. Altele puțin încruntate citesc cărți de psihologie. Unele doamne răsfoiesc cu drag cărți cu plante medicinale. Cred ca sunt aceleași Doamne pe care le-am văzut anii trecuți pe la expoziția de Bujori din Grădina Botanică ”I.Todor” din Campusul Agronomie- Herăstrău, al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. Eram atât de incantata sa vad pentru prima data in viața mea niște soiuri de bujori pe care ne le mai văzusem înainte. Ba chiar mai mult, am dat cu ochii si de un copac care făcea buchetele de flori 😊
Deci, da. Oamenii încă mai citesc, si mă bucur sa vad ca citesc toți de la mic la mare.
