Dezvoltarea tehnologică a ușurat comunicarea și a grăbit schimbarea, punându-și astfel amprenta asupra agriculturii, un domeniu cu impact direct asupra bunăstării umane, pe de-o parte ușurând accesul societății la produsele alimentare, iar pe de altă parte ridicând problema impactului asupra mediului și sănătății în contextul consumerismului excesiv.
Interesată de noile metode de lucru din agricultură, de colectare, sortare, păstrare și vânzare a produselor care ajung pe masa noastră zilnic, inițiez un interviu cu Dumitru Gavrilov, specialist practicant în domeniul horticulturii în Italia de 10 ani. Domnul Gavrilov este din Republica Moldova, iar din 2013 lucrează ca horticultor în domeniul privat în Italia, zona Emilia Romagna.
Bună ziua domnule Gavrilov. Ne puteți povesti mai multe despre Dumneavoastră? De unde aveți cunoștințele și îndemânarea de a practica această meserie?
Un răspuns simplu ar fi că „viața te învață”. Dintotdeauna am trăit la tară, aici a fost nevoie să îmi dezvolt astfel de competențe pentru a-mi îngriji propria livadă si grădină. Un rol aparte, însă, l-au avut frații mei care au făcut studii in agronomie, care lucrau și încă lucrează in domeniu. Mi-au arătat metode de lucru mai bune, au împărtășit cu mine tehnici de lucru pe care le aplica și ei.
Fratele Ion a interacționat cel mai mult cu domeniul în care lucrez eu în Italia. El a făcut Universitatea de Agronomie, și s-a specializat mult pe partea de îngrijire si toaletare a copacilor pentru lucrarea de licență.
Care este specializarea Dumneavoastră de bază? Si cum ați ajuns să lucrați în acest domeniu?
In primul rând trebuie să spun că îmi place domeniul, dar nu înseamnă că îmi place mai puțin cel în care sunt format. La baza eu sunt inginer electric, și am avut multe tangențe cu agricultura tocmai pentru că ingineria nu este doar despre cabluri de curent, ci și despre tehnologie per ansamblu și utilitatea ei în viața de zi cu zi.
Lucrul în livadă îmi aduce o plăcere aparte pentru că îmi dă posibilitatea sa văd impactul muncii mele atat imediat cat și pe termen lung. Prin toaletarea copacilor dai o formă frumoasă pomilor, mai apoi la înflorire vezi impactul pozitiv al curățării pomului, pentru că îi dă putere să facă ramuri și flori suficient de multe și mari. Iar în ultima fază, vezi cat de multe, mari și sănătoase cresc fructele.
In același timp un pom trebuie sa fie sănătos și să arate frumos. Așadar în dependență de soi, pomul trebuie privit din toate părțile și toaletat cu grijă, răspundere și simt estetic. De asemenea, fiecărui pom trebuie sa îi oferim o anumită formă ținând cont de natura sa, pentru a încuraja roada. De exemplu pomul kiwi se îngrijește diferit de pruni sau nectarini.
Cum ați învățat sa îngrijiți kiwi, întrucât acesta nu este un soi acomodat climei Est Europene?
Am început prin plantarea acestor pomi în livada în care lucrez. Mai apoi, când au crescut a fost nevoie de o îngrijire specială, metodă pe care am învățat-o de la proprietarul livezii, care lucrează împreună cu noi. Acesta a moștenit livada de la părinții lui, care pana de curând au lucrat si ei in livadă.
Aveți o metodă anume de lucru pentru a garanta roada bună?
Desigur. De exemplu la kiwi e necesar ca pomul sa aibă 7 ramuri de-o parte, si 7 de alta. In caz contrar pomul slăbește încercând sa difuzeze substanțe nutritive si apa la prea multe ramuri si respectiv flori și fructe. Apoi se răresc fructele, încă când acestea sunt mici, înainte sa consume prea multă energie. Astfel ne asiguram ca fructele ramase pe pom vor creste suficient de mari și sănătoase. La fel se răresc și cireșele, și alte fructe, pentru a avea fructe sănătoase, suculente, mari și atractive pentru consumatorul final.
Daca ar fi sa faceți diferența dintre agricultura din Moldova si cea din Italia, ce specificități ați remarca?
Cred ca un cuvânt care ar descrie cel mai bine situația din Italia este „dezvoltat”. Ei sunt mai dezvoltați la nivel de utilaje tehnice folosite. Mai apoi, acest lucru vine si de pe urma faptului ca fermierii primesc ajutoare de stat pentru dezvoltarea activității lor, dar și asigurare în caz de calamități naturale sau orice daune produse de fenomenele naturale.
Uniunea Europeană oferă prin intermediul Politicii Agricole Comune (PAC) fonduri pentru agricultura statelor membre. De exemplu bugetul pentru 2023-2027 stabilește ca prin PAC fermierii italieni vor primi ajutoare in valoare de 37 miliarde de euro in decursul a 5 ani (Olive Oil Times, 2022). Se vad aceste ajutoare?
Desigur. In Italia se face asigurare pentru toate plantele, ceea ce încurajează fermierii sa continue munca, știind ca vor primi ajutor în cazul în care fenomenele meteo îi vor împiedica sa-si desfășoare activitatea. De asemenea fermierii primesc reduceri la motorină si alte necesități. In Moldova, de cealaltă parte, fermierul este singur. Daca ai avut un an secetos, sau daca grindina ți-a stricat toate plantele, nu primești ajutor. Da, sunt programe de ajutor periodic, dar acestea ajută fermierii in limita fondurilor, și nu sunt destinate riscurilor de mediu.
Care este numărul de muncitori necesari pentru livada în care lucrați?
Livada este de aproximativ 15 ha. Pentru toată munca în această livada sunt suficienți 3 oameni. Suprafața livezii este destul de mare, însă utilajele si organizarea buna a muncii ne face eficienți. La culegerea fructelor proprietarul mai angajează câțiva muncitori pentru că fructele trebuie culese repede – cam în 2 săptămâni de la primul semn al coacerii. Insă munca este tot anul, întrucât sunt diferite soiuri de nectarini, piersici și kiwi in livadă. Aceștia au timpi diferiți de coacere, lucru care ne permite sa culegem fructele pe rând și acestea sa fie vândute de-a lungul anului.
Cum ajung fructele de la producător în mâinile consumatorului?
Totul începe cu primele semne de coacere. Atunci sunt luate câteva fructe și duse la laborator pentru verificarea mărimii, gustului si culorii. La piersici și nectarine de exemplu trebuie ca fructele culese să aibă o parte galbena și una roșie – niciodata nu culegem fructele verzi. Mai apoi pe mașină avem calibrul fructelor – sunt câteva inele care indică mărimea fructelor. Acestea nu trebuie culese dacă sunt mai mari sau mai mici.
Recoltarea fructelor se face in câteva rânduri. Inițial culegem fructele conforme, care la sfârșitul zilei sunt duse la frigider. Pasul următor ține de culegerea fructelor coapte pe pom. Acestea sunt pentru suc, sau pentru consum imediat, însă nu ajung în supermarket sau în piață, pentru că nu rezistă nici o zi – sunt prea moi și se strica repede.
Ce ne puteți spune despre utilajele de lucru? Cum ați învățat sa le folosiți?
Cea mai ușoară cale de a învăța cum funcționează un utilaj este prin puterea exemplului, prin observație. Cunosc utilajele astea din punct de vedere mecanic, înțeleg cum funcționează și nu mi-au fost străine nici măcar la prima interacțiune. Chiar daca utilajele se modernizează, la baza ele au aceleași mecanisme și principii de funcționare.
Dar in privința protecției muncii, primiți din partea angajatorului haine si cele necesare efectuării muncii in condiții sigure?
In general toata munca este organizata in așa fel încât nu prea exista riscuri de accidentare. Suntem dotați cu haine, încălțăminte și mănuși pentru a face munca in condiții sigure.
La sfârșitul anilor ’90 începutul anilor 2000 se obișnuia ca oamenii să lucreze fără contract de muncă pentru că angajatorul și angajatul aveau anumite beneficii (fie evitarea taxelor la stat, fie munca în conditii de migrație ilegală). Cat de mulți angajatori mai angajează oameni fără contract de muncă?
Eu încă de la bun început lucrez cu contract de munca sezonier. Contractul oferă siguranță atât angajatului ca va fi remunerat pentru munca făcută, cat si angajatorului că se poate baza pe angajații pe care îi are si că munca îi va fi făcută la timp.
În prezent, angajatorii sunt verificați de poliție dacă numărul angajaților corespunde cu numărul contractelor de muncă pe care acesta le are, tocmai pentru a penaliza și descuraja munca la negru și evaziunea fiscală. Penalitățile pentru munca la negru sunt de aproximativ 8000 euro/persoană.
În aceste condiții există totuși cazuri de sfidare a legii?
Au fost fermieri care au angajat și remunerat oameni fără contract de muncă pentru a culege struguri. Cei in situația de față au fost prinși de politie și amendați cu 5000 euro/persoană. Imaginează-ți dacă ai 4 persoane angajate în ziua în care esti verificat, apoi îți vine o amenda de 20.000 euro, când munca acelor oameni pentru acea zi nu ar fi costat nici 5% din suma plătită pentru amendă.
Cum e programul de lucru in acest domeniu? E un program fix sau totul depinde de creșterea fructelor si de anotimp?
Programul de lucru diferă in dependenta de activitate și anotimp. Activitatea in livada presupune îngrijirea și toaletarea pomilor, și respectiv culegerea fructelor. Tot anul programul de lucru este influențat de timp. Iarna de exemplu pentru toaletarea copacilor am nevoie de lumină. Însă cum ziua este mai scurtă, pot lucra maxim 7h 30, în condițiile în care nu este înnorat. Dacă se înnorează se înnoptează mai repede, încetez munca. De asemenea daca ploua, opresc munca.
Vara însă la cules de fructe programul se schimbă. Începem sa colectăm fructele de la 07:00 până la 12:00. De la 12:00 până la 16:00 este canicula, prin urmare facem pauză. Nimeni nu lucrează pe temperaturile alea. Apoi la ora 16:00 începem sa colectam fructele din nou până la ora 19:00 – 20:00. Uneori putem prelungi programul dacă fructele se coc prea repede. Însă livada este monitorizată mereu pentru a plănui bine activitatea și respecta normele de muncă și pentru a nu irosi roada.
Sunt diferite metode de creștere si îngrijire a plantelor. Unele mai mult sau mai puțin organice. In ce tip de livada lucrați Dumneavoastră?
Livada in care lucrez este pe cat de organic si natural crescuta posibil. De exemplu: la plantarea pomilor se pun la baza îngrășăminte organice, adică niște granule din excremente de păsări. Deși pare prea simplu ca sa fie eficient, cantitatea de azot disponibilă în excrementele granulare de pui ajunge la 100%, fosfor – 70%, potasiu – 90%. Acest lucru ajuta la îmbogățirea solului cu minerale care vor ajuta la creșterea pomului. Acest lucru se face doar la plantare.
La culegerea fructelor nu se aplica substanțe speciale pentru păstrare îndelungată?
Nu. Atât fructele cat si pomii nu sunt tratați cu nimic. Fructele sunt organice, si din momentul colectării ele sunt duse la frigider. Fermierul are contract cu frigiderul. După livrare, fermierul nu știe ce se întâmplă cu fructele. Este decizia deținătorului de frigider sau a comerciantului ce face cu ele, daca le tratează cu ceva sau nu. Totul depinde de cate contracte de comercializare are frigiderul si cat de multe fructe poate sa livreze rapid.
Se iau anumite masuri contra dăunătorilor sau se reușește totul pe cale naturala?
Exista norme europene care interzic tratarea pomului dar si a fructelor conform metodelor vechi. Cu toate astea este imposibil sa ai o livada fără sa lupți contra dăunătorilor. Temperaturile au crescut mult, dăunătorii s-au înmulțit si modificat. Variate tipuri de insecte, mucegai si bacterii ataca pomii si fructele. Deci se folosesc metode contra dăunătorilor, însă cat mai puțin invazive. De exemplu pentru insecte pur si simplu se agata niște pachețele cu substanțe respingătoare lor pe crengile pomilor.
Iar contra fungilor si bacteriilor se aplica tratamente speciale conforme cu normele UE, înainte ca pomii sa înflorească.
Deci nu se mai pot creste pomi si fructe sănătoase fără ajutor special?
Eh, consumatorul când aude de cuvântul bio crede ca este un fruct crescut in pomi ca pe vremea bunicilor mei. Însă clima s-a schimbat mult de atunci. Nu mai poate nimeni sa crească roada așa. Îți more întreaga livada in câțiva ani fie mâncată de termite, fie pătrunsă de fungi, si multe altele. Daca s-ar fi putut atât de simplu credeți ca nu s-ar fi făcut?
Pornind de la clima, exista o preferință pentru anumite soiuri de pomi in zona?
In zona Emilia Romagna sunt foarte îndrăgite kiwi. Daca te duci puțin mai la nord nu vei găsi livezi de kiwi. Poate pe lângă Roma printre munți mai găsești câte-o livadă. Kiwi sunt copaci greu de crescut. Au nevoie de anumite temperaturi, de un anumit grad de umiditate – nu iubesc frigul si înghețurile. Kiwi sunt un așa tip de pom ca în aceeași lună (februarie) se termină de recoltat un soi de kiwi și un alt soi începe se înverzească, sa înflorească. Deci trebuie feriți de frig, pentru ca la -2 grade îngheață.
Exista diferență dintre fructele pe care le culegeți și cele pe care le găsim în mare parte în supermarketuri?
În primul rând orice fruct crescut și copt pe pom este cu totul altceva. Acestea își iau dulceața de la soare, își iau și mai mulți nutrienți de la pom. Cele vândute în magazin însă, nu s-au copt pe pom – deci este diferență de gust și aromă.
Fructele pe care le strângeți se vând în mare parte tot în Italia sau sunt exportate?
Probabil că încearcă să se vândă pe cat de mult posibil în Italia, întrucât actele si procedurile de livrare sunt mai simple. Însă noi nu ne ocupam cu asta. Proprietarul livezii doar colectează fructele și le duce la frigider. Mai apoi, frigiderul decide unde le duce și ce să facă cu fructele ca să garanteze un venit pe care îl împarte conform contractului cu producătorul.
De regulă, frigiderul nu colectează fructele doar de la un singur producător. În dependență de capacitatea frigiderului acesta semnează contracte cu câțiva producători, colectează fructele de la toți și le vinde. Presupun că mare parte din producție este totuși vândută aici, întrucât sunt fructe locale, cu care lumea este obișnuită. In alte țări unde aceste fructe nu cresc, probabil ca oamenii le consumă mai puțin. Aici însă pentru ca fructele sunt locale, au o tradiție, sunt văzute și consumate altfel.
Ați încercat să aduceți soiuri de pomi din Italia în Moldova?
Soiuri pot sa găsesc și în Moldova. Problema însă este de cat de sigur sunt că pomul cumpărat este ceea ce am intenționat să procur. Am cumpărat și plantat în toamnă un cais. Când l-am cumpărat după scoarță părea cais, însă după frunze și flori în primăvară părea să fie prun. Deja aștept sa vad un fruct ca să mă conving.
Ce recomandați consumatorului de rând? Ce indici poate avea în vedere când cumpără un fruct ca să se asigure că este organic?
Pentru că noi nu tratăm fructele cu nimic nu știu ce sfaturi să dau ca să diferențieze fructele tratate de cele netratate. Cele mai bune sunt fructele culese de pe pomul îngrijit de tine, evident. Dar așa sfaturi poate să dau din experiența mea de consumator. La struguri ca să te asiguri că sunt buni de consumat trebuie spălați și eventual ținut în apă câteva minute (10-15) ca substanța să iasă în apă. In cazul merelor bune, când le tai, în câteva minute acesta se oxidează și trebuie să capete o culoare maronie în zona de contact cu aerul.
În supermarketuri nu poți verifica fructele, trebuie doar să ai încredere în verificările de calitate și în funcționarea standardelor de calitate impuse.
Va multumesc că ați impărtășit experiența Dumneavoastră cu cititorii. Vă doresc un an cât mai roditor!
