Un subiect nou, dezbatut atat in retelele sociale, in spatiul politic cat si in mediul academic este conflictul din Ucraina. Inainte sa discutam orice vis a vis de acest subiect trebuie sa stiti ca in relatiile internationale (dintre state) exista un set de principii care au fost agreate de comun acord de toate natiunile. Acest set de principii are nume diferite in fiecare tara, insa face referinta la aceleasi lucruri, si anume: respectul mutual al suveranitatii si integritatii teritoriale; non-agresiune mutuala; ne-implicarea in afacerile interne ale altui stat; egalitate si beneficii comune; si cel mai important- coexistenta pasnica.
Ceea ce trebuie mentionat insa, este ca primele patru principii pot fi sacrificate pentru asigurarea ultimului, a pacii.
De multe ori, din orgolii si interese statele ajung in pragul razboaielor declansate de afirmatii negandite la rece de politicieni si oficiali. Desi discursurile lor oficiale in mare parte sunt scrise de oameni cu carte la cap, uneori, acestia mai scapa si pareri personale, dandu-le ca pozitii oficiale ale unui stat.
Indiferent de circumstante, trebuie sa nu uitam istoria si faptul ca un razboi aduce daune de toate partile celor implicati si sub nici o forma nu aduce bine oamenilor de rand care urmeaza sa traiasca probabil cativa ani in frica, foame, cu scadere a calitatii vietii, etc.
De cealalta parte, trebuie sa intelegem ca cei care ne conduc nu vor simti niciodata daunele razboiului asa cum simtim noi, oamenii de rand. Ei au copiii trimisi in scoli si universitati din Europa sau America, ei au salarii mari si conturi bancare prin alte tari, si in orice moment simt un pericol pot cere azil politic intr-o alta tara. Noi nu avem toate aceste lucruri, si pentru binele nostru, a milioanelor de oameni care muncim cu adevarat, ar fi bine sa ne influentam clasele politice sa pledeze pentru pace.
Ce este Patria?
De mici copii am fost invatati sa vedem patria ca pe un construct care ne aduce beneficii fiecaruia din noi, motiv pentru care eram invatati sa ne antrenam acest simt al datoriei fata de patrie. Insa ce este de fapt patria?
Patria este totalitatea oamenilor dintr-o tara care muncesc si care fac posibila viata pe care o avem. Patria nu este un conducator politic, patria nu este un presedinte, patria este tu, eu, parintii nostri, buneii nostri, stramosii si totalitatea oamenilor care am fost de acord sa muncim ca sa fie posibil sa avem de toate si sa traim in pace. Asadar, daca avem o datorie fata de patrie, este cea de a fi oameni buni, de a ne respecta stramosii, si de a face cat de bine putem rolul pe care ni l-am asumat din momentul in care am devenit cetateni: unii si-au asumat rolul de constructor, altii de medic, invatatori, brutari si asa mai departe. Doar unii dintre noi si-au luat rolul de militari, cu scopul de a apara totalitatea oamenilor daca exista agresiuni din partea altor state, sau din partea guvernului!
Regulile de razboi
Tinand cont de felul in care este construita societatea, razboiul a fost transformat intr-un joc cu reguli concrete a caror aplicare este urmarita de intreaga societate internationala, si in special de Tribunalele de Razboi de la Nürnberg, Tokyo, Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, Tribunalului Penal Internațional pentru Rwanda și Curtea Penala Internaționala de la Haga.
Principala regula a razboiului spune ca militarii nu au voie sa traga in civili, daca nu cumva civilii se angajeaza in actiune militara. Asadar, daca este initiat un razboi asupra unei tari, pentru inceput va tine piept armata, dar daca aceasta nu va putea tine piept, civilii, care nu sunt pregatiti sub nici o forma pentru razboi, vor fi pasnici si vor accepta infrangerea. In caz contrar din momentul in care civilii incep sa detina arme si se implica in actiuni militare, armata care ataca are voie sa traga in civili.
Din acest punct de vedere, sper cu tarie ca cetatenii civili ai Ucrainei nu s-au angajat in jocurile militare si politice ale cuiva doar ca sa fie victime colaterale.
Aliantele
Mai apoi, in orice razboi exista aliante. Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial in Europa a luat nastere o alianta militara- NATO, care cuprinde in momentul de fata 30 de state din Europa centrala si de vest, si SUA. Aceasta alianta a continuat sa se extinda de la 1949 incoace. Desi scopul formarii NATO a fost de asigurare a pacii in Europa, acesta s-a extins din ce in ce mai mult spre estul Europei avand dialog in privinta aderarii la organizatie si cu Ucraina inca din anii 1990. Aceasta colaborare s-a adancit din ce in ce mai mult, lucru care evident ca a suparat una dintre puterile militare ale lumii, care dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial a clamat influenta asupra Europei de Est.
Raspunsul Rusiei fata de apropierea NATO a fost subliniat clar inca din 2014 odata cu anexarea Crimeii si Sevastopolului, teritorii in care aceasta avea baza militara de sute de ani. La 1783, Imperiul Rus finalizeaza constructia bazei militare din Sevastopol si o foloseste pentru aparare in zona Marii Negre. Asadar, nu este de mirare reactia Rusiei cand se discuta aducerea unei alte pueteri militare in zonele in care aceasta are control.
Insa aspectul cel mai important este ca in pofida dialogului Ucrainei cu NATO, aceasta nu este membra a aliantei, ca sa fi sperat la suport militar in cazul declansarii unui conflict. Ba chiar mai mult, multe dintre tarile Europene deja membre ale aliantei au frici si indoilei cu privire la declansarea articolului 5 din Tratat care sa invoce principiul solidaritatii si apararii comune. Acest lucru tine de faptul ca principiul cheie in relatiile internationale este pacea. Fiecare stat va urmari ca cetatenii sai sa fie aparati, motiv pentru care SUA au intrat atat de tarziu in cel de-al Doilea Razboi Mondial, in decembrie 1941, pe cand razboiul incepuse in septembrie 1939.
Asadar, din punct de vedere militar si strategic Ucraina ar fi trebuit sa se astepte la o lupta de unu-la unu cu una dintre cele mai mari puteri militare din lume.
Zone de influenta
Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial Puterile invingatoare au impartit lumea atat cand vine vorba de granite fizice, dar si cand vine vorba de granite ale influentelor lor. In acest fel Europa centrala si de vest raman sub influenta SUA, cateva state din Europa centrala si Europa de est raman sub influenta Rusiei, Asia este si ea impartita in zone controlate de ambele puteri, la fel si Africa. Impartirea lumii pe zone de influente a fost facuta cu intentia de a urmari deciziile nationale ale statelor si impiedicarea declansarii unui alt Razboi Mondial. In 1991 insa, are loc destramarea URSS, lucru care a generat diferite reactii politice si aparitia multor tari pe harta lumii. Acest lucru nu a putut sa treaca neobservat de catre SUA si de catre puterile militare si economice in dezvoltare. Drept rezultat, zona de influenta a SUA se extinde usor spre estu Europei, cat mai aproape de Federatia Rusa.
Ceea ce trebuie sa stim noi ca oameni insa, este ca SUA nu au suferit nici pe departe la fel de mult de pe urma celor Doua Razboaie Mondiale precum a suferit Europa. Asadar, orice razboaie care nu se tin direct pe teritoriul ei, pot fi chiar de interes economic si militar, in ideea de extindere a zonei de interes si cresterea profitului de pe urma comertului cu arme. In lumina acestor argumente, Europa trebuie sa evite cu orice pret razboiul.
Populatia
Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, URSS a folosit una dintre cele mai bune strategii de controlare a zonelor sale de influenta, si anume crearea comunitatilor rusesti, numite zone tampon, cele pe care astazi le numim zone separatiste. Atunci cand s-a retras armata, in diferite zone s-au stabilit in masa cu traiul militari si civili rusi. Aceste comunitati au primit ajutoare din partea URSS si ulterior din partea Federatiei Ruse de la al Doilea Razboi Mondial incoace. Unele dintre cele mai proeminente zone, in care au avut loc conflicte pentru declararea independentei, sunt Kosovo in Serbia, Transnistria in Moldova, Osetia de Sud si Abhazia in Georgia, si Donetsk si Luhansk in Ucraina.
Cetatenii din aceste regiuni primesc gaz gratuit sau la pret redus din partea Federatiei Ruse, participa la diferite evenimente culturale organizate de Federatia Rusa, au ca limba materna limba rusa, educatia in mare parte se tine in limba rusa, etc. Acesti oameni traiesc o realitate aparte, ei sunt rusi. Interesele lor sunt aparate de Rusia, si in baza acestui argument Rusia revendica dreptul de a interveni in aceste zone pentru a isi apara cetatenii (mult dintre ei chiar au si cetatenie rusa).
Desigur, daca am fi stat national am avea tendinta sa ne suparam pe acesta atitudine, insa ce drept avem noi ca stat national asupra unui teritoriu daca cetatenii catre traiesc acolo, care isi fac activitatea acolo chiar nu au nici o treaba cu dorintele altora si cu stilul lor de viata. Oare nu este vina mea ca stat national ca nu am incercat sa le ofer o alternativa mai buna? Oare am eu dreptul sa ii gonesc de pe acel teritoriu doar pentru ca acum eu detin puterea politica?
Daca raspunsul ar fi da, atunci orige grup de oameni de pe teritoriul unei tari precum Kurzii din Turcia, ar fi subiecti ai riscului de abuz al statului asupra cetatenilor, sau similar Palestinienii din Israel. Asadar, cui tinem partea daca tot deschidem cutia Pandorei?
Republica Moldova si pozitia oficiala
Exista discutii in spatiul public vis a vis de pozitia neutra pe care o ia Moldova fata de conflictul din Ucraina. Unii critica aceasta pozitie, altii o lauda. Raspunsul este- nu are de ales! Nu isi alege vecinii! Moldova are o zona separatista, care a trecut de curand prin conflicte militare (1990-1992), si care nu poate sa pledeze pentru o anume pozitie politica fiind o tara mica. Moldova nu este o putere economica ca sa se poata impune prin metode economice, nu este o putere militara ca sa poata raspunde unor provocari militare, nu este mare producator de ceva, nu este membra NATO ca sa spere ca va primi ajutor in caz de conflict. Moldova este o simpla fasie de pamant, cu oameni care vor o viata mai buna. Iar viata mai buna se face cu oameni muncitori, nu cu politica!
Si Moldova este in discutii serioase cu NATO si UE de multa vreme, insa pozitia sa regionala este una neutra. Oamenii invata sa traiasca ca Europenii, invata sa aiba stilul lor de viata, insa militar si politic, orice decizie de aducere a SUA mai aproape de Rusia nu se termina cu pace pentru cetateni.
Concluzii:
Cetatenii, fie ei din orice tara, ar trebui mereu sa pledeze pentru pace, pentru securitatea si viitorul copiilor lor. Orice implicare a civililor nepregatiti militar, se soldeaza cu transformarea lor in numere in cartile de istorie.
Jocurile militare nu sunt pentru oamenii simpli care vor pace, ele sunt pentru cei cu influenta, putere si bani.
Surse:
Rochester Martin, 2011. Fundamental principles of international relations. Politička misao, vol. 48, no.1, pp. 257-262
Stroe Iulia, 2014. Tribunalele internaționale de război -de la Nürnberg la Haga. ABC Juridic. Accesibil la: abcjuridic.ro/tribunalele-internationale-de-razboi-de-la-nurnberg-la-haga/
NATO, 2020. Member countries. Accesibil la: nato.int/cps/en/natohq/nato_countries.htm
United States Department of State, 2020. Lend-Lease and Military Aid to the Allies in the Early Years of World War II. Accesibil la: history.state.gov/milestones/1937-1945/lend-lease
NATO, 2022.Collective defense – Article 5. Accesibil la: nato.int/cps/en/natohq/topics_110496.htm
John Graham Royde-Smith, 2020. World War II 1939–1945. Accesibil la: britannica.com/event/World-War-II/Forces-and-resources-of-the-European-combatants-1939
Enciclopedia Britannica, 2020. Sevastopol, Ukraine. Accesibil la: britannica.com/place/Sevastopol