Dezvoltarea umana are cateva etape, una dintre care este adolescenta, recunoscuta si ca o etapa vitala in evolutia umana ce permite trecerea de la stadiul de copil la cel de adult. Perioada in care suntem adolescenti este intre varsta de 10 si 19 ani. In tot acest timp, copiii trec printr-o multime de schimbari atat la nivel fizic cat si psihic, incat la sfarsitul acestei perioade vom recunoaste in om un adult in ale carui ganduri vom regasi un grad de maturitate in loc de inocenta copilariei si o gandire lipsita de griji.
Schimbarile adolescentei
Printre schimbarile majore prin care trec adolescentii se numara urmatoarele directii: biologice, cognitive, sociale si emotionale.
Schimbarile biologice tin de consistenta corpului, nivelurile de hormoni etc. In materie cognitiva adolescentii capata alte competente de asmilare a informatiilor, de procesare si folosire a lor. La nivelul schimbarilor sociale acestia capata cunostinte si competente despre contractele sociale, responsabilitatea sociala si relatiile interumane. Ultima clasa de schimbari insa tine de gestionarea emotiilor.
Una dintre cele mai mare schimbari la adolescenti tine de maturitatea emotionala. In timpul adolescentei copiii se maturizeaza emotional, insemnand ca isi construiesc instrumente de intelegere si gestionare a emotiilor.
Maturitatea emotionala
Maturitatea emotionala descrie capacitatea adolescentilor de a isi stabiliza emotiile, incluzand independenta emotionala, ajustare sociala, stabilitate emotionala, integrarea personalitatii si asa mai departe.
Maturitatea emotionala este considerata cruciala in constructia profilului de adult, intrucat aceasta contribuie enorm la conturarea comportamentului, atitudinii, crearea relatiilor sociale, cresterea respectului de sine. La un nivel putin mai complex, maturitatea emotionala descrie capacitatea individului de a se integra in societate. Aceasta ghideaza capacitatea lui de a initia si mentine prietenii, o familie, un post de munca. Asa cum fiecare dintre relatiile interumane presupune existenta unui nivel de stress care se acumuleaza de pe urma diferentelor, pentru ca aceste relatii sa persiste, este nevoie ca omul sa isi poata controla emotiile si sa proceseze informatia intr-un mod logic.
Maturitatea emotionala in secolul XXI
Un studiu din 2020 efectuat pe 100 de adolescenti, arata ca la varsta de 17-18 ani, cand acestia trebuie sa fi atins deja un stadiu avansat al maturitatii emotionale, acestia se regasesc la un stadiu emotional foarte imatur. Participantii au fost atat din familii cu un venit economic bun cat si din familii care primeau ajutor de la stat, atat din mediul urban cat si rural, atat din scoli publice cat si private, familii cu un singur parinte si familii traditionale, cu un singur copil dar si cu mai multi.
Rezultatele arata ca 74% dintre participanti sunt extrem de imaturi emotional, si ca doar 10% sunt maturizati emotional la un nivel moderat.
Capacitatea de interpretare a informatiilor
Atunci cand un adolescent nu este maturizat din puct de vedere emotional, acesta tinde sa actioneze impulsiv si exagerat la informatiile pe care le primeste, fie ca este vorba de bucurie, tristete, suparare sau incredere. Neavand metode cognitive si emotionale de procesare a informatiei si gestionare a emotiilor acestia vor actiona impulsiv, lucru care le va afecta capacitatea de a raspunde eficient la provocarile sociale.
Un exemplu in aceasta directie este studiul din 2022 al Katarína Greškovičová, Radomír Masaryk, Nikola Synak si Vladimíra Čavojová, care arata ca 41% dintre adolescenti nu pot sa faca diferenta dintre informatiile false si cele de incredere diseminate in mediul online in materie de sanatate.
Desi noile strategii in educatie orienteaza predatul si formarea in ideea unei gandiri critice si analitice, este nevoie de a invata tinerii sa faca legatura dintre cunostintele pe care acestia le acumuleaza la scoala si informatiile primite in viata reala. Acest tip de abilitate este numit rationalizare stiintifica, care presupune ceva mai mult decat gandirea critica. Acesta presupune crearea unor legaturi logice intre informatiile de baza acumulate la scoala la materii precum biologie, geografie, chimie, fizica, matematica si altele, pentru a identifica firul logic din informatiile cu care intra in contact in viata de zi cu zi. Ba chiar mai mult, daca informatia urmeaza sa afecteze stilul de viata, atunci aceasta trebuie verificata in surse de incredere precum: paginile oficiale ale autoritatilor, jurnale stiintifice, iar in cazul informatiilor legate de sanatate se poate apela si la sfatul medicului.
Desi cercetatorii fac aceasta analiza pe adolescenti, manipularea informationala este un fenomen larg intalnit si in randul adultilor, neavand legatura cu maturitatea emotionala ci cu mecanismele cognitive.
Din punct de vedere a maturitatii emotionale atunci cand vorbim de adolescenti trebuie sa ne referim la rata inalta de suicid in randul adolescentilor, care au actionat imediat la mesaje din jocuri sau de pe diferite platforme de comunicare. Vulnerabilitatea adolescentilor la astfel de actiuni creste cu cat mai putin sunt dezvoltati emotional.
Imaturitatea emotionala lasa adolescentii sa actioneze rapid la informatiile primite fara procesare si fara controlul emotiilor, iar acest lucru nu permite procesului cognitiv sa aiba loc si tanarului sa faca diferenta dintre o informatie falsa si una adevarata, dintre o gluma si o amenintare, dintre o amenintare reala si una virtuala.
Mediul propice dezvoltarii emotionale
Societatea noastra si-a stabilit trenduri diferite de dezvoltare cognitiva si emotionala. Desi traumele din copilarie au reprezentat un motiv forte pentru noile generatii de parinti ca sa schimbe abordarea educativa, cercetatorii arata ca felul prea pozitiv de a raspunde la unele situatii, dar si lipsa optimismului in altele creeaza adulti imaturi emotional si dependenti de feedbackul membrilor de familie.
Mai apoi, socializarea este si ea un element cheie in dezvoltarea emotionala si cognitiva. Aceasta implica atat membrii de familie, ca probabil cea mai influenta sursa a dezvoltarii, dar si institutii sociale precum cele religioase, de educatie, mass media, de guvernare si cele din vecinatate. Interactiunea adolescentului cu toate aceste institutii creeaza un set de experiente personale, care contribuie la conturarea responzabilitatii si ulterior ca modele si parghii de actiune.
Concluzii:
Pentru a asigura un mediu prielnic dezvoltarii emotionale, este nevoie in primul rand de stabilitate familiara, de atentie sporita din partea familiei asupra actiunilor si sarcinilor adolescentului in viata de zi cu zi, de responsabilizarea adolescentului, crearea unui sentiment de raspundere, de antrenarea acestuia in activitati de familie si mai ales, de un dialog deschis si rational.
Surse:
Mridula Jobson, 2020. Emotional maturity among adolescents and its importance. in Indian Journal of Mental Health, vol 7, no.1, pp.35-41, Available at: https://indianmentalhealth.com/pdf/2020/vol7-issue1/10-Original-Research-Article_Emotional-Maturity.pdf
Katarina Greskovicova, et al. 2022. Superlatives, clickbaits, appeals to authority, poor grammar, or boldface: Is editorial style related to the credibility of online health messages?, in Frontiers in Psychology, Available at: https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyg.2022.940903/full