Istoria UE incepe cu formarea Consiliului Europei in 1949.
Tatii, Europei, asa cum sunt numiti cei 6 pioneri ai Europei, pun bazele Consiliului Europei cu scopul apararii unor valori Europene precum drepturile omului, statul de drept si democratia.
In 1950 acestia initiaza Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului si in 1957 infiinteaza Comunitatea Economica Europeana.
Poza de la Consiliul Europei
Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO)
Asa cum ajutorul de pe urma Planului Marshall inceteaza in 1949, in 1950 Ministrul Afacerilor Externe al Frantei, Robert Shuman vine cu propunerea initierii Planului Shuman, ce reprezinta o propunere de formare a unei organizatii Europene care sa gestioneze productia de carbune si otel din Bazinul Ruhr. In 1951 in urma Tratatului de la Paris, statele cu interese in Bazinul Ruhr semneaza Tratatul, care in articolul 100 stipuleaza ca statele semnatare formeaza o organizatie pentru gestionarea in mod eficient a resurselor de carbune si otel (CECO).
Statele semnatare (Franta, Germania de Vest, Italia, Belgia, Luxembourg si Tarile de Jos) cad deacord ca aceasta organizatie internationala are scopul de a institui o piata comuna pentru carbune si otel cu scopul de a creste economia, nivelul de trai, pentru a rationaliza distributia productie si garantarea locurilor de munca.
Aceasta comunitate a fost primul pas al statelor Europene spre o colaborare internationala stransa.
Comunitatea Economica Europeana (CEE) si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (Euratom)
In 1957 la Roma Europenii semneaza Tratatele care pun bazele a inca doua Comunitati Europene, si anume Comunitatea Europeana Economica (CEE) si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (Euratom). Daca CECO era o comunitate clar bazata pe drept international, atunci CEE si Euratom erau niste comunitati putin diferite. Acestea aduceau un mod diferit de colaborarea Europeana, motiv pentru care statele nationale au reactionat privind suveranitatea nationala (de aici putem vedea cat de nationaliste erau statele Europene la acea vreme si cat de sensibile erau la schimbari).
Scopul principal al Comunitatii Economice Europene era de a crea o zona de comert lipsita de taxe care dispune de un tarif extern comun. Acest lucru incuraja dezvoltarea economica, si intentiona ca treptat sa dezvolte o colaborare si integrare politica. O prima schimbare in aceasta directie se vede in 1962, cand se stabilesc preturi comune pentru produse din agriculturasi se pun bazele Politicii Agricole Comune. Mai apoi, in 1968 se scot multe tarife interne si comertul dintre natiuni trece la un alt nivel.
De cealalta parte Euratom avea scopul de a organiza, gestiona si promova cooperarea statelor Europene in domeniul energiei nucleare.
Pana in acest moment Europa are 3 organizatii, fiecare cu institutiile sale. In anul 1965 urmeaza o schimbare majora care apropie cooperarea Europeana si mai mult de actuala UE.
Tratatul de fuziune
Toate cele 3 organizatii Europene aveau o anumita structura institutionala pentru a functiona ca atare. Pentru ca toate trei urmareau ca scop general bunastarea sociala si dezvoltarea economica a tuturor statelor membre, si pentru ca treptat CEE preia din functii si indeplineste obiectivele celorlaltor organizatii in 1965 la tratatul de la Bruxelles se semneaza fuziunea executivelor. Din acest moment cele 3 organizatii au una si aceeasi Comisie si Consiliu. Tratatul unifica institutiile similare instituind un Consiliu unic si o Comisie Unica pentru toate organizatiile, celelalte institutii ramanand separate pentru a performa in continuare functii diferite.
Actul Unic European
In 1985 organizatiile decid sa duca cooperarea la un alt nivel. Ca urmare acestea stabilesc un cadru pentru cooperare politica. Actul Unic European aduce o modificare majora la nivel de institutii, si anume ceea ce se numea anterior Adunarea Comuna (Common Assembly), din momentul intrarii in vigoare a Actului Unic European se numeste Parlament European. Deasemenea actul inzestreaza Parlamentul cu un set de puteri legislative prin introducerea procedurilor de cooperare şi aviz conform.
In acelasi timp Comisia castiga cateva competente executive. Conform articolului 10 din Tratat Consiliul poate conferi Comisiei dreptul de a executa normele adoptate in Consiliu. Cu toate acestea Consiliul isi putea rezerva acest drept pentru situatii speciale.
Pe langa acest lucru AUE instituie Consiliul European, oficializand intrunirile la nivel de sefi de stat sau de guvern, care abia la Tratatul de la Lisabona devine oficial insitutie a UE.
Deasemenea Actul relanseaza ideea de integrare europeana si readuce in discutie necesitatea unei piete interne.
Tratatul de la Maastricht si UE
In 1988 statele Europene discuta necesitatea formarii unie Uniuni Economice Monetare (UEM) pentru a usura tranzactiile economice pe tertoriul Europei. In acest sens Tratatul de la Maastricht vine ca un pas necesar pentru realizarea unei piete interne, a UEM, dar si a unei Europe a cooperarii politice.
Ca urmare in 1992 statele membre ale Comunitatilor Europene semneaza Tratatul de la Maastrict care aduce urmatoarele elemente de noutate:
– tratatul revizuieste tratatele in baza carora au fost formate Comunitatile Europene si introduce numele de Uniune Europeana (statele membre cad deacord cu privire la necesitatea schimbarii si reformularii cooperarii Europene sub un alt nume si o alta forma);
– pune bazele celor trei piloni ai UE: 1) Comunitatile Europene; 2) Justitie si Afaceri Interne; 3) Politica Externa Comuna si de Securitate. Pilonii aveau scopul de a crea o uniune destinata protejarii si indeplinirii intereselor cetatenilor ei. Asadar, Uniunea tindea sa fie mai efectiva, inclusiva, transparenta si responsabila.
– stabileste fundamentele Uniunii Economice si Monetare.
Tratatul de la Amsterdam
Intre timp Uniunea trecea prin variate schimbari politice si economice. Valurile de extindere incep inca din 1973 cu aderarea Marii Britanii, Irlandei si Danemarcei, insa pentru a se extinde si mai mult UE avea nevoie de o organizare institutionala bine stabilita. Ca urmare a tendintelor viitoare de extindere, in 1997 este semnat Tratatul de la Amsterdam care aduce schimbari la nivel institutional pregatind Uniunea prentru noi membri, sporeste puterile Uniunii in raport cu statele membre, imputerniceste si mai mult Parlamentul European astfel incat acesta ajunge sa aiba aproximativ aceeasi putere de decizie ca si Consiliul in procesul decizional. Tratatul stabileste si numarul numarul maxim de parlamentari care acum poate fi de 700 tinand cont de extinderea din 1986 spre Spania si Portugalia, de cea care urma in 1995 spre Austria, Finlanda si Suedia.
Tratatul de la Nisa
In 2001 Uniunea se pregateste de valule de extindere din 2004 care urma sa incorporeze 10 state (Cipru, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Latvia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia si Slovenia), fiind valul cel mai mare de extindere atat in materie de numar de tari cat si de populatie. Asadar, in 2001 statele Europene semneaza un nou tratat care sa pregateasta institutional si structural Uniunea pentru extindere. Tratatul aduce modificari la nivel de institutii precum: schimba metoda prn care presedintele si membrii Conisiei Europene sunt alesi (prin vot cu majoritate calificata in Consiliu); presedintele Comisiei capata mai multe drepturi in Comisie; se schimba procentajul in procedura de vot pregatind Uniunea pentru noua extindere (cu scopul cresterii reprezentativitatii politice), si majoritatea este definita la 62% din populatia UE pentru a garanta reprezentativitate. Deasemenea numarul parlamentarilor Europeni creste pana la 732 de membri intentionand sa permita reprezentarea cetatenilor din 27 de state.
Poza de Frederic Köberl de la Unsplash
Tratatul de la Lisabona
Tratatul de la Lisabona este semnat in 2007 si intra in vigoare in 2009. Tratatul isi propune ca scop sa faca Uniunea mai democratica, mai eficienta, sa o transforme intr-un actor global. Principalele schimbari pe care le aduce sunt la nivel de Parlament European trasformandu-l in actor cu greutate decizionala egala cu cea a Consiliului.
O alta schimbare tine de modificarea procedurii de vot in Consiliu. Deasemenea Tratatul aduce in fata cetatenilor Europeni Initiativa Cetateneasca – o modalitate prin care Uniunea ofera cetatenilor sai posibilitatea de a participa direct in procesul decizional prin formularea si punerea in carta alba a Comisiei a unei propuneri legislative.
Tratatul de la Lisabona transforma Consiliul European in institutie a UE si infiinteaza rolul de Inalt Reprezentant al UE pentru Politica Externa si de Securitate.
Totodata tratatul face diferenta clara dintre puterile UE si cele ale statelor nationale subliniind 3 clase de competente: exclusive (care ofera dreptul total de actiona), impartasite (care cere Uniunii sa se consulte cu statele membre), de sutinere (care dau dreptul uniunii de a consulta statele nationale in anumite domenii si a prelua actiunea daca statele deleaga dreptul de actiune catre UE).
Tratatul de la Lisabona improspateaza si reformuleaza setul de scopuri si valori ale Uniunii, precum si carta drepturilor omului. Acestea au fost ulterior incorporate in politicile nationale si se regasesc in viata de zi cu zi a Europenilor.
Pentru mai multe vedeti „The new social reality of the Europeans: a constructivist view over Europeanization”.
Surse:
Consiliul Europei, 2023. Who we are. Accesibil la: coe.int/en/web/about-us/who-we-are
Uniunea Europeana, 2923. Schuman declaration May 1950. Accesibil la: european-union.europa.eu/principles-countries-history/history-eu/1945-59/schuman-declaration-may-1950_en
Parlamentul European, 2023. Tratatul de Fuziune. Accesibil la: europarl.europa.eu/about-parliament/ro/in-the-past/the-parliament-and-the-treaties/merger-treaty
Prlamentul European, 2023. Actul Unic European (AUE). Accesibil la: europarl.europa.eu/about-parliament/ro/in-the-past/the-parliament-and-the-treaties/single-european-act
Consiliul European, 2023. How Maastricht changed Europe. Accesibil la: consilium.europa.eu/en/maastricht-treaty/
European Parliament, 2023. The Maastricht and Amsterdam Treaties.Accesibil la: europarl.europa.eu/factsheets/en/sheet/3/the-maastricht-and-amsterdam-treaties
Eur-Lex, 2018. Treaty of Nice. Accesibil la: eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/LSU/?uri=uriserv%3AOJ.C_.2001.080.01.0001.01.ENG