Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, pentru ca Europa era invalmasita in ura, dar si pentru ca era distrusa de razboi, Statele Unite ale Americii aduc in fata liderilor Europeni ideea unei Europe Unite. Aceasta idee ce dainuia in mintile Europenilor de cateva secole nu apucase sa schimbe forma in care este organizata Europa, intrucat consecintele istorice erau de o alta natura.
In aceasta discutie contributia SUA este despre aducerea Planului Marshall in fata europenilor ca pe un ajutor financiar intentionat sa grabeasca refacerea economica a Europei.
In 1951 tarile Europene ajung la un consens si pun bazele Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului. Sase ani mai tarziu alte doua Comunitati au fost formate: Comunitatea Economica Europeana (CEE) si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (EURATOM). Din momentul formarii acestora, dezvoltarea economica a statelor membre prinsese avant. Drept urmare, au fost semnate un sir de tratate care au asigurat transformarea Comunitatilor in Uniunea Europeana pe care o avem astazi.
In timp, pentru ca statele membre ale Comunitatilor arata ca acest tip de colaborare functioneaza si ca aceasta reprezinta motivul principal al cresterii economice rapide, alte state din Europa au aderat la Organizatie.
Modelul de aderare la UE
Aderarea la UE este un proces indelungat in care tara care vrea sa devina membra a comunitatii participa la serii de negocieri, care in cazuri fericite se incheie cu obtinerea calitatii de membru al organizatiei. Pentru ca aceste negocieri dureaza, si pentru ca rezultatul final depinde de gradul de adaptare a statelor la regulile Europene, de obicei aderarea se face in grup. Din acest motiv, extinderea UE a avut loc in valuri.
Primul val de extindere al Comunitatilor Europene a avut loc in 1973 si a fost despre aderarea grupului Danemarca, Irlanda si Regatul Unit. Mai apoi, al doilea val de extindere a avut loc in 1981, in care Grecia se alatura Comunitatilor. Cel de-al treilea val de extindere este despre grupul Spania si Portugalia, care se alatura organizatiei in 1986, acesta fiind ultimul val de extindere a UE inca in forma sa de organizare in Comunitati.
In 1995, dupa formarea UE in cadrul Tratatului de la Maastricht din 1992, are loc valul patru de extindere a UE catre Austria, Finlanda si Suedia. Acesta este urmat de cel mai mare val de extindere a UE catre Europa Centrala, Est si Sud-Est, si anume extinderea din 2004 catre Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia si Ungaria.
In 2007 adera grupul format din Bulgaria si România, iar in 2013 adera si Croatia.
Dupa cum s-a putut observa, negocierile UE pentru aderare au presupus formarea de grupuri de state, care pe langa negocierea simultana a acordului de asociere, au si imprumutat unele de la celelalte practici bune de adaptare la politicile Europene.
Un nou grup pentru aderare?
Lista tarilor candidate si a celor potential candidate la aderare este lunga. Cu toate acestea, Uniunea a purtat discutii serioase cu state din imediata vecinatate precum Republica Moldova si Ucraina.
Capacitatea Uniunii de a se extinde in Estul Europei, inclusiv spre Georgia a fost imbunatatita prin eforturile acestor tari de a se conforma la tratatele Europene. Drept urmare, in vara anului 2021 Republica Moldova, Ucraina si Georgia semneaza o declaratie comuna in cadrul Conferintei Internationale de la Batumi, prin care isi afirma angajamentul de a avansa in procesul de integrare pentru aderare la Uniune. Ca urmare, acest grup a fost numit „grupul Batumi”, si este tratat de catre Uniune ca un intreg atunci cand vine vorba de aderare.
Extinderea UE si NATO spre Estul Europei
Securitatea Europei a fost dintotdeauna un subiect principal pentru toate tarile membre ale UE, motiv pentru care s-a discutat de nenumarate ori formarea unei armate Europene.
De unde vine nevoia de o armata?
Justificarea unei armate Europene a venit mereu de la existenta a doua tipuri de regimuri politice in Europa: cel democratic promovat de UE, si cel mixt promovat de Federatia Rusa; dar si de la existenta a doua puteri militare in Europa: Federatia Rusa si SUA. Aceste puteri militare impartisera Europa in jumatate dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, trasformand-o in zone de influenta proprii cu scopul de a verifica evolutia militara a Europei si de a impiedica izbucnirea unui alt Razboi Mondial. Drept urmare, acestea au ajuns sa isi impuna stilul de viata si modelele de guvernare in zonele de influenta.
Cu timpul insa, pentru ca URSS slabise si se dezmembrase, o parte din Europa Centrala si de Est ramasese fara influente. Ca urmare, incepand cu 1991 avem multiple declaratii de independenta in statele din Centrul si Estul Europei.
Ulterior, aceste state au pledat pentru alaturarea la modelul de organizare internationala formulat de tarile din vestul Europei. In acest fel, multe natiuni care au fost sub influenta URSS ajung membre ale UE, dar care totodata se adapostesc sub influenta militara americana prin aderarea la NATO.
Trebuie mentionat totusi, ca formarea NATO in 1949 a presupus un acord mutual dintre SUA si URSS cu referire la neincalcarea zonelor de influenta. Motiv pentru care extinderea NATO pana la caderea URSS are loc pana la granitele Europei centrale. Abia in 1990 NATO se extinde spre Germania de Est dupa reintregirea Germaniei; in 1999 catre Republica Ceha, Ungaria si Polonia; si se apropie din ce in ce mai mult de granitele Federatiei Ruse.
Tot dupa 1990 incep discutiile de aderare a Ucrainei si Republicii Moldova la aceasta organizatie militara, care parea sa fie deseori primul pas catre intregare in UE (daca analizam modelul multor state din Centrul si Estul Europei). Cu toate acestea, Ucraina si Moldova sunt state cu conflicte interne, cu populatie divizata, si in imediata vecinatate a Federatiei Ruse. Din acest motiv, aceste state au mentinut dialogul privind aderarea la NATO doar la nivel teoretic, subliniind clar o pozitie neutra din punct de vedere militar.
Noul context international
In 2014, avansarea Ucrainei in discutii cu NATO dar si cu UE, a starnit un raspuns al Federatiei Ruse, si anume anexarea Crimeei, zona in care Federatia Rusa avea amplasata din 1783 Baza Navala ce servea drept punct strategic in aparare dar si control al securitatii din zona Bazinului Marii Negre.
In pofida acestui fapt, in 2022 Ucraina isi pronunta din nou tendinta de aliniere la UE si NATO, motiv care supara si mai mult conducerea de la Moscova, si care rezulta cu un razboi al Rusiei impotriva Ucrainei, razboi in care Moscova urmareaste schimbarea puterii politice de la Kiev.
Perspective internationale
In aceste momente tensionate, avem reactii diferite din partea tuturor actorilor implicati, si anume:
Ucraina, cere ajutorul atat de la NATO cat si de la UE pentru a invinge razboiul din intentia de a-si atinge scopul- alinierea la stilul de viata si guvernare European. In acest context, Presedintele Ucrainei cere grabirea procesului de aderare la UE.
Drept raspuns, UE sustine Ucraina asa cum arata declaratiile Presedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, si ia masuri cu privire la slabirea Federatiei Ruse prin sanctiuni si actiuni luate in comun de catre statele membre.
Republica Moldova, de cealalta parte, sustine starea de neutralitate din punct de vedere militar in contextul razboiului, insa voteaza in favoarea rezolutiei Natiunilor Unite pentru retragerea armatei Ruse din Ucraina, si totodata pe 3 mai 2022 Moldova semneaza cererea de aderare la UE.
In contextul cererilor Ucrainei si deziciilor Moldovei, Georgia discuta si ea aplicarea de urgenta a cererii de aderare astfel incat grupul sa poata avansa de urgenta in negocieri si sa poata primi sustinere financiara si protectie militara in urma deciziilor luate.
Concluzii:
Tinand cont de cele expuse mai sus, observam o miscare strategica a statelor din grupul Batumi, si anume profitarea de circumstantele internationale care slabesc Federatia Rusa din punct de vedere economic, si urmarirea aderarii in grup la UE pentru a evita starnirea de conflicte pe rand in fiecare tara. Asa cum a aratat istoria, atat Georgia cat si Moldova au incercat sa avanseze pe rand spre UE, insa aceste incercari s-au soldat cu razboaie interne.
Asadar, in noile circumstante, in contextul in care Federatia Rusa cheltuie resurse in razboiul sau din Ucraina, si in contextul sanctiunilor financiare aplicate de majoritatea statelor lumii, grupul a vazut o oportunitate de schimbare pe vreme de razboi.
Tinand cont de cele relatate, ne putem astepta la o extindere de urgenta a UE spre Estul Europei, dar si la circumstante internationale si mai tensionate in contextul in care Vestul se apropie din ce in ce mai mult de Federatia Rusa. Aceste reactii pot genera schimbari mari in ordinea internationala, precum crearea de noi parteneriate, stabilirea de noi aliante si formarea de noi actori internationali care sa doreasca sa se impuna.
Surse:
EEAS, 2022. The Republic of Moldova and the EU. Disponibil la: eeas.europa.eu/delegations/moldova_en/1538/The%20Republic%20of%20Moldova%20and%20the%20EU
DW, 2022. Georgia vows to ‘immediately’ apply for EU membership. Disponibil la: dw.com/en/georgia-vows-to-immediately-apply-for-eu-membership/a-60992224
Borger Julian, 2022. UN votes to condemn Russia’s invasion of Ukraine and calls for withdrawal. Disponibil la: theguardian.com/world/2022/mar/02/united-nations-russia-ukraine-vote
Uniunea Europeana, 2022. Acorduri fondatoare. Disponibil la: european-union.europa.eu/principles-countries-history/principles-and-values/founding-agreements_ro
Ion Teodora, 2021. Președinții Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei reafirmă printr-o declarație comună ”angajamentul neclintit de a avansa procesul de integrare în UE prin reforme cuprinzătoare. Disponibil la: caleaeuropeana.ro/presedintii-republicii-moldova-ucrainei-si-georgiei-reafirma-printr-o-declaratie-comuna-angajamentul-neclintit-de-a-avansa-procesul-de-integrare-in-ue-prin-reforme-cuprinzatoare/
Lupitu Robert, 2022. Franța, țara ce asigură președinția Consiliului UE, susține că aderarea Ucrainei este un proces care ar trebui să implice și R. Moldova și Georgia. Disponibil la: caleaeuropeana.ro/franta-tara-ce-asigura-presedintia-consiliului-ue-sustine-ca-aderarea-ucrainei-este-un-proces-care-ar-trebui-sa-implice-si-r-moldova-si-georgia/?fbclid=IwAR2Ebn6Kt2ZBNZOiVIN7eTf6jBjYrVrDbMQ-A1iMSdFFNkcMhR1qpO6ViGc